Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul vicepremier din timpul guvernului provizoriu Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, face o a treia încercare în instanţă pentru a obliga RA-APPS să-i vândă vila în care locuieşte, situată în cartierul Primăverii, din Bucureşti. Încă din anul 2001, Voiculescu încearcă să obţină câştig de cauză. Preţul oferit pentru acest imobil se ridică la 13.750 de euro.
Gelu Voican Voiculescu a depus, în martie 2014, la Tribunalul Bucureşti, o solicitare de revizuire şi de anulare a unei sentinţe judecătoreşti, pronun¬ţată în februarie 2001, prin care instanţa a respins cererea formulată cu privire la obligarea statului să-i vândă vila pe care a ocupat-o, la începutul anului 1990, în cartierul Primăverii.
Atunci, fostul demnitar oferise suma de 375 de milioane de lei vechi, adică 13.750 de euro la cursul valutar din anul 2001.
O cerere similară a fost respinsă în 2012
Este pentru a doua oară când Gelu Voican Voiculescu încearcă desfiinţarea în instanţă a hotărârii din anul 2001. Imobilul pe care acesta îl ocupă împreună cu soţia sa, Carmen, a avut, încă dinainte de 1989, statutul de reşedinţă de serviciu pentru demnitari. Voiculescu a avut calitatea de membru al guvernului în perioada decembrie 1989 – iunie 1990, însă nu a părăsit imobilul după pierderea funcţiei. În dosarul judecat în 2001, RA-APPS a precizat că nu poate scoate la vânzare acest imobil, care a intrat în administrarea Regiei prin Hotărârea Guvernului nr. 39/1996. Gelu Voican Voiculescu a atacat, fară succes, în instanţă inclusiv acest act normativ.
Un lung şir de procese
Lucrurile nu s-au oprit aici. Pe rolul instanţelor de judecată există mai multe procese în care Gelu Voican Voiculescu este acţionat în judecată de către RA-APPS, sau în care statul este dat în judecată de fostul demnitar. Unul dintre dosare a fost deschis de Gelu Voican Voiculescu la 18 aprilie 2013, la Curtea de Apel Bucureşti, prin care acesta a invocat excepţia de nelegalitate a actului administrativ prin care Regia i-a calculat chiria. În solidar, Voiculescu a chemat în judecată şi Guvernul României. Judecătorii Secţiei a VIII-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal au decis, la 11 iunie 2013, să respingă excepţia invocată, ca fiind neîntemeiată. Voiculescu a atacat sentinţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă respingându-i recursul în şedinţa din 19 februarie 2014. Decizia ÎCCJ este irevocabilă.
În data de 4 martie 2015, RA-APPS – SAIFI l-a acţionat din nou pe Gelu Voican Voiculescu în judecată, tot la Tribunalul Bucureşti, obiectul acestui ultim proces fiind pretenţii financiare. Completul învestit cu soluţionarea cauzei a judecat deja două termene, însă nu a pronunţat încă o soluţie în acest sens. Următoarea înfăţişare în faţa instanţei de judecată va avea loc la 11 noiembrie 2015. Chiar şi aşa, indiferent care va fi soluţia, aceasta va putea fi atacată cu apel.
În anul 2011, Gelu Voican Voiculescu a atacat pentru prima dată, cu o cerere de revizuire, decizia din 2001. În aprilie 2012, Tribunalul Bucureşti a respins, ca şi în 2014, acţiunea ca nefondată, printr-o hotărâre irevocabilă.
O nouă amânare
Tribunalul Bucureşti a respins, la data de 17 februarie 2015, după şase termene de judecată, cererea ca inadmisibilă, însă Gelu Voican Voiculescu a atacat hotărârea cu recurs. Contestaţia a fost înregis¬trată pe rolul Secţiei a III-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti, în data de 22 iunie 2015, însă primul termen de judecată a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, când instanţa a amânat judecarea cauzei.
RA-APPS l-a dat în judecată pentru neplată
Până în anul 2008, Gelu Voican Voiculescu a plătit statului o chirie modică. În 2008, Guvernul Tăriceanu a emis o Ordo¬nanţă de Urgenţă, prin care a adus la valoarea de piaţă cuan¬tumul chiriilor pe care trebuie să le încaseze RA-APPS de la chiriaşii care ocupă vilele de protocol ale statului. Fostul demnitar urma, potrivit acestor criterii, să plătească o chirie lunară de 3.450 de euro. Acesta a refuzat, plătind doar 700 de lei pe lună. În 2009, RA-APPS l-a acţionat în judecată, solici¬tând instanţei să-l oblige la plata chiriei şi a penalităţilor aferente. La momentul demarării procesului, chiria restantă ajunsese la 24.000 de euro cu tot cu penalităţi, iar astăzi, valoarea datoriei depăşeşte 100.000 de euro.
