Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, angajatorii, fie că sunt de la stat sau de la privat, ce se ocupă cu îngrijirea copiilor sau persoanelor vulnerabile și care au încheiate raporturi de muncă cu astfel de salariați vor fi obligați să-i concedieze. Mai mult, nici nu pot angaja vreo persoană care figurează în acest registru. Încălcarea acestor prevederi se sancționează cu închisoarea până la trei ani. Consiliul Legislativ atrage atenția că proiectul de lege este lovit de numeroase vicii de constituționalitate.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 118/2019 privind Registrul Național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare îi aparține senatorului USR Ștefan Pălărie.
Acesta susține, în expunerea de motive care însoțește inițiativa legislativă, că una dintre rațiunile înființării și organizării Registrului respectiv a fost protejarea persoanelor fizice vulnerabile de persoanele înregistrate în acest Registru și care au fost condamnate penal definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni sexuale. „Cu toate acestea, la mai bine de patru ani de la momentul intrării în vigoare a Legii 118/2019, actul normativ conține o serie de prevederi ambigue sau incomplete, care nu oferă eficacitate normei juridice de protecție”, precizează inițiatorul.
Conform lui Ștefan Pălărie, există reprezentanți angajatori ai instituțiilor de învățământ, sănătate sau protecție socială, precum și orice entitate publică sau privată a căror activitate presupune contactul direct cu copiii, cu persoanele în vârstă, cu persoanele cu dizabilități sau cu alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane, care au încheiate contracte individuale de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea contracte cu persoanele înscrise în Registru.
Modificările propuse
„Aceste entități publice sau private nu pot cunoaște în mod efectiv dacă au încheiate raporturi de muncă cu persoane înscrise în Registru, existând toate premisele de a genera astfel o stare de pericol, atât la adresa unor angajați, cât mai ales față de terțele persoane vulnerabile față de care acestea prestează servicii medicale, educaționale sau de îngrijire”, se mai arată în documentul citat.
Concret, proiectul de lege propus dorește, pe de o parte, „obligarea organelor din structurile specializate (birourile de cazier judiciar de la nivelul Inspectoratelor Județene de Poliție sau de la nivelul Poliției Capitalei - n.red.) de a realiza verificări din oficiu cu privire la locul de muncă al persoanelor condamnate pentru infracțiuni sexuale” și, pe de altă parte, „această obligație să subziste atât în cazul persoanelor care au fost deja condamnate penal și care figurează în Registru, cât și cu privire la persoanele care vor figura de acum înainte în Registru”. Mai mult, „dacă, în urma analizei, poliția constată că angajatorul se află în categoria entităților publice sau private, va avea obligația de a comunica din oficiu angajatorului un certificat de integritate comportamentală”.
O altă modificare se referă la faptul că „concomitent, în cadrul prezentării la organele de poliție a persoanelor condamnate, acestea vor avea obligația de a menționa datele de identificare ale angajatorului, precum și de a informa organele de poliție ori de câte ori își schimbă locul de muncă”. De asemenea, se mai dorește prevederea, în mod expres, a faptului că „în ipoteza refuzului persoanei de a-și da acordul sau de a prezenta certificatul de integritate comportamentală la momentul angajării, raportul de muncă nu poate fi încheiat”. Mai mult, „în ipoteza comunicării din oficiu a certificatului de integritate comportamentală de către poliție, raportul de muncă existent încetează de drept”.
Cea mai interesantă prevedere introdusă prin acest proiect de lege se referă la faptul că nerespectarea acestor obligații de către persoanele responsabile din cadrul instituțiilor publice sau private constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Avertisment: Proiectul încalcă Legea Fundamentală și prezumția de nevinovăție
În avizul dat proiectului de lege, Consiliul Legislativ atrage atenția asupra faptului că „comunicarea datelor de identificare ale persoanelor fizice sau juridice cu care s-a încheiat raportul de muncă conturează opinia că soluția legislativă este susceptibilă de a fi afectată de vicii de neconstituționalitate, pentru încălcarea articolului 53 alineatele 1 și 2 din Constituție, datorită faptului că, pe de o parte, această înscriere în Registru se face automat, prin prelucrarea în acest sistem de evidență a infracțiunilor introduse în evidențele cazierului judiciar, sau nominal, în pofida existenței unei hotărâri definitive de condamnare, iar pe de altă parte, instituie obligații în sarcina persoanelor care îmbracă forma unor adevărate măsuri preventive (prezentarea la organul de poliție, o dată la 3 luni, furnizarea de informații despre datele de identificare, precum și anunțarea în prealabil a oricărei deplasări), în contextul în care organele judiciare nu dispun nicio obligație procesuală în sarcina făptuitorilor, astfel încât, în mod evident, efectul acestor prevederi legale încalcă atât prezumția de nevinovăție, cât și înfăptuirea actului de justiție”.
Consiliul Legislativ mai arată că propunerea de modificare a legii trebuie reanalizată în totalitate.
A trecut de Senat cu 90 de voturi „pentru” la zero „împotrivă”
Proiectul de lege a intrat, inițial, în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Comisia Juridică a remis un raport de admitere, cu amendamente admise. Iar la data de 26 februarie 2024, în Plenul Senatului, legea a trecut cu 90 de voturi „pentru” la zero voturi „împotrivă” și nicio abținere.
Legea este susținută cu semnături de patru parlamentari PSD, 8 parlamentari PNL, 8 parlamentari USR, 4 parlamentari UDMR și un deputat al Grupului Minorităților Naționale.
La data de 4 martie, proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Aici, Comisia Juridică și Comisia de Apărare au termen să depună raportul final până pe data de 26 martie 2024.
