Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prin propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul și a Codului Fiscal, pusă marți pe masa senatorilor, câțiva parlamentari vor să schimbe, practic, regimul fiscal aplicabil indemnizaţiei de internship, astfel încât taxele pe tip de venit să fie minime.
Cel puțin 50% din salariul minim brut pe ţară
În prezent, indemnizațiile de internship sunt impozabile în totalitate, ca şi veniturile din salarii şi asimilate salariilor, deși, în general, sunt mai mici decât salariul minim. Conform legii, cuantumul indemnizaţiei pentru internship este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată.
„Aşadar, în momentul de faţă, un student sau chiar un elev din anii terminali ai liceului care doreşte să desfăşoare un internship în vederea pregătirii sau perfecţionării profesionale, poate fi indemnizat cu suma de 1.650 RON (echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe ţară care la data de 1 ianuarie 2024 era 3.300 RON)”, spun inițiatorii, precizând că, după ce sunt scăzute contribuțiile sociale și impozitul pe venit, un intern, care în majoritatea cazurilor este un tânăr, „rămâne cu un salariu net de doar 990 RON”. Astfel de venituri nu sunt atractive pentru tinerii care ies din sistemul de educație.
Pe de altă parte, nici angajatorii nu sunt motivaţi să angajeze persoane fără experienţă, pe salarii decente, având în vedere taxele mari aplicate pe muncă, precum şi timpul necesar pregătirii unui salariat fără experienţă pentru o anumită activitate.
Și angajatorii, și tinerii vor fi mai motivați
Prin urmare, inițiatorii proiectului de lege propun ca indemnizaţia de internship să fie supusă impozitării doar în măsura în care aceasta depăşeşte valoarea salariului de bază minim brut pe ţară și doar pentru diferenţa între indemnizaţie şi valoarea salariului minim.
Astfel, proiectul stipulează că, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din indemnizaţia de internship, scutirea de la plata impozitului pe venit „se aplică pentru veniturile brute lunare de până la o valoare egală cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte valoarea salariului de bază minim brut pe ţară nu este supusă prevederilor prezentului articol”.
Citește pe Antena3.ro
Potrivit parlamentarilor USR, acest model se aplică în majoritatea statelor europene (Franţa, Germania, Austria şi Portugalia), unde sumele obţinute ca urmare a activităţii de internship nu sunt impozabile sau impozitele se aplică numai dacă depăşesc valoarea salariului de bază minim brut pe ţară.
Faptul că taxarea acestor indemnizații de internship va fi mai mică decât taxarea salariilor va stimula angajarea de interni.
„Considerăm că eliminarea taxelor aplicabile indemnizaţiei pentru internship va genera mai multă motivaţie, în egală măsură, atât pentru interni cât şi pentru organizaţiile-gazdă să îi recruteze, într-un context în care scopul contractului de internship este tocmai facilitarea tranziţiei de la sistemul de educaţie către piaţa muncii şi dezvoltarea abilităţilor profesionale ale internilor în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor din domeniul în care se organizează programul”, susțin autorii proiectului, în expunerea de motive.
Codași la rata de angajare a absolvenților
Potrivit statisticilor, România ocupă unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană în privinţa ratei de angajare a tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani: „mai puţin de două treimi dintre cei care nu urmează nicio şcoală şi doar 2,5% dintre cei care sunt într-un program de educaţie au job, faţă de media europeană de 74%, respectiv 25%, potrivit datelor publicate de Eurostat”, se arată în expunerea de motive.
În document se subliniază că aceste statistici îngrijorătoare sunt cauzate, printre altele, și de faptul că sistemul de educaţie din țara noastră nu este conectat la cerinţele pieţei muncii şi ale tipurilor de companii existente, astfel că proaspeţii absolvenţi termină facultatea fără a avea o pregătire adecvată ocupării unui loc de muncă într-un anumit domeniu.
Modificarea din această iniţiativă, spun autorii proiectului, „poate crea contextul necesar prin care tinerii să compenseze lipsa de experienţă într-un anumit domeniu, prin activităţi derulate în timpul studiilor ce pot fi efectuate prin intermediul acestor programe de internship cu durată limitată. Toate acestea vor cântări mult în experienţa acumulată de individ şi vor creşte şansele de angajare pentru un absolvent care poate îmbina studiile cu un loc de muncă, având în vedere faptul că internship-urile îţi permit să jonglezi activitatea desfăşurată cu programul de la facultate, oferind şi o remuneraţie”.
Măsura propusă va avea un efect pozitiv mai ales pe termen mediu şi lung, având în vedere nevoia de personal calificat în economia românească, spun inițiatorii: „Programele de internship vor deveni pe această cale un factor de influenţă pentru tineri, studenţi şi forţa de muncă românească în general, care vor avea un prim impact avantajos, benefic şi atractiv de muncă în România”.
