x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Aniversare amara - Cum a scumpit euro viata europenilor

Aniversare amara - Cum a scumpit euro viata europenilor

de Marina Constantinoiu    |    04 Ian 2007   •   00:00
Aniversare amara -  Cum a scumpit euro viata europenilor
Cinci ani de la introducerea monedei unice
Ce noapte! Cate sperante! Milioane de europeni au trecut pragul dintre 2001 si 2002 cu gandul la portofel si la noua moneda, euro, care urma sa inlocuiasca francii, marcile germane, lirele italiene, pesetos spaniole etc. S-au implinit cinci ani de la introducerea monedelor si a bancnotelor euro, o decizie care a dat viata unuia dintre visele parintilor fondatori ai Europei. Dar entuziasmul nu mai e acelasi.

Atunci, toata acea operatiune logistica ii facea pe liderii europeni sa jubileze, fiind siguri ca aceasta revolutie monetara avea sa accelereze constructia europeana si prosperitatea Europei unite. Azi, la cinci ani de la efervescenta euro, omul simplu, cel care are in portofel moneda unica, se arata ceva mai preocupat de pretul cafelei, al painii sau al chiriei, pe care le banuieste de "umflare excesiva" taman din momentul sosirii monedei unice, comenteaza AFP.

BLAMAT PE NEDREPT? Polemica pe marginea a ceea ce se numeste "Teuro" in Germania (in fapt, un joc de cuvinte, de la "teuer", care inseamna "scump" si "euro" - n.r.) nu s-a estompat deloc, in ciuda negarii venite din partea autoritatilor monetare, cu Banca Central Europeana in frunte. Ce sustin acestea? Ca inflatia a ramas, la nivel global, sub control, la un pic peste 2% in ultimii ani, ca salturile preturilor in domeniul imobiliar sau al energiei nu au nimic de-a face cu schimbarea monedei si ca exista si exemple de produse ale caror preturi au scazut, cum ar fi cele high-tech.

CALCULE LA MAGAZIN. Cu toate astea, moneda unica este blamata peste tot pentru cresterea preturilor. Ba, mai mult, multi "nostalgici" n-au reusit nici acum sa se desparta de calculele chinuitoare de transformare a pretului in euro intr-unul in marci germane, de exemplu. Si, daca e sa fim sinceri pana la capat, trebuie sa spunem ca unele supermarketuri italiene chiar afisau, in urma cu trei ani, preturile in euro si in lire italiene, ca sa stie omul cu ce are de-a face. Pentru noi, europenii din Est, care inca nu au trecut pragul UE sau l-au trecut de curand, deci nu au facut si pasul al doilea, al trecerii la moneda unica, avantajele acesteia, adica faptul ca se poate calatori fara dureri de cap in 12 tari, pentru ca nimeni nu te mai pune sa schimbi moneda, sunt date uitarii, dezavantajele primand.

CHESTIUNE CU SCHEPSIS. Aceasta poveste de amor esuata are si consecinte politice: a cantarit mult in respingerea in Franta sau Olanda a proiectului Constitutiei europene, comenteaza AFP. Care adauga ca azi, chiar daca Slovenia a devenit de la 1 ianuarie 2007 cel de-al 13-lea membru al zonei euro, moneda unica nu-i mai face sa viseze pe noii membri ai Uniunii Europene, care sunt din ce in ce mai reticenti in a decide momentul in care sa o adopte.

STUDIU. De la introducerea euro in 2002 se constata in toate tarile europene o diferenta mare intre evolutia preturilor si perceptia consumatorilor asupra scumpirii vietii, se arata intr-un studiu dat publicitatii la sfarsitul lunii noiembrie de economistul belgian Philippe Defeyt, de la Institutul pentru Dezvoltare Durabila. Un fenomen legat, pe de o parte, de cresterea reala a preturilor, dar care n-are de-a face cu euro si, pe de alta parte, de derapajele punctuale, dar foarte vizibile, comenteaza AFP.

CIUDATENII. Culmea este ca in Germania, unde se pare ca socul a fost cel mai putin pronuntat, populatia este la fel de suspicioasa. Cineva imi arata, acum trei ani, o lega-tura de verdeata si-mi explica faptul ca da pe ea, in euro, tot atat cat dadea pe ea in marci germane. Adica pretul s-a mentinut, numai ca valoarea monedei unice, comparativ cu cea a defunctei marci germane, era cu totul alta. De altfel, consumatorii de rand ii banuiesc, spre exemplu, pe proprietarii de baruri sau de restaurante ca au substituit, pur si simplu, "deutschemark" cu euro pe aceleasi etichete, pastrand aceleasi cifre, ceea ce, la un calcul rapid, inseamna de fapt dublarea pretului cafelei sau al berii. Prin urmare, pentru germanul de rand, "euro" tot "Teuro" ramane!

PAINEA CEA DE TOATE ZILELE. Paine, cafea, service - preturile produselor si serviciilor curente au crescut mai mult decat inflatia de la introducerea euro in Franta si Spania, in timp ce in Italia, cresterea a fost moderata, iar in Germania slaba. Aliment de baza la europeni, painea a cunoscut o crestere a pretului cu 14,8% in Franta in aceasta perioada, in timp ce inflatia nu a crescut decat cu 9,1%. In Spania, unde inflatia a fost cea mai puternica dintre toate patru statele, cu +16,9%, pretul painii a crescut cu 26,3%. In Italia, pretul painii a crescut cu 10,9%, mai putin decat inflatia (+11,9%). Pretul painicilor ("brötchen") germane nu a crescut decat cu 6%, mai putin ca inflatia (+7,2%).

OPINII. In Franta, si la aproape trei ani de la venirea euro pe piata, trei persoane din patru continuau sa incrimineze cresterea preturilor legata de trecerea la euro, pentru a explica de ce le-a scazut lor venitul, rezulta dintr-un studiu TNS Sofres de la sfarsitul lui 2004.

Cu toate astea, inflatia a fost tinuta in frau la nivel global, de la punerea in circulatie a noilor monede si bancnote, iar studiile pe aceasta tema realizate de Comisia Europeana, Banca Central Europeana si oficiile de statistica au ajuns la aceeasi concluzie: euro nu a provocat "umflarea excesiva" a preturilor.

Oficiul german pentru Statistici a publicat un studiu revelator in aceasta privinta in iulie 2004. Acesta arata ca preturile in Germania au crescut mai putin in doi ani si jumatate de la introducerea euro decat in perioada ultimilor doi ani si jumatate ai marcii germane. Si atunci, de ce considera fix contrariul consumatorii?

URMARIT DE GHINION. "Euro nu a avut sansa", subliniaza economistul belgian. Inainte de sosirea sa, doua categorii de produse - alimentare (fructe si legume) si petroliere - au inregistrat un varf care nu avea legatura cu euro, dar care a putut deforma perceptia consumatorilor la adresa... monedei unice. "Caracterul simbolic si sensibil al acestor categorii de produse a atras dupa sine o perceptie durabila din partea consumatorilor", care au asociat aceste evolutii cu trecerea la euro, apreciaza Philippe Defeyt. Si asta, chiar daca preturile altor produse importante in viata de zi cu zi, dar pe care nu le cumparam zilnic, au scazut in mod cert, cum ar fi cazul televizoarelor sau al echipamentelor hi-fi. Cireasa de pe tort, cresterea substantiala a chiriilor, insotita de salarii ori intr-o crestere slaba ori stagnante o perioada, a jucat si ea un rol important, reducand bugetul disponibil si antrenand ideea ca euro e vinovat de toate relele, comenteaza AFP.

CINE UTILIZEAZA EURO
In ianuarie 2006, cele 12 tari membre ale zonei euro erau: Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si Finlanda. Doar Slovenia a adoptat euro de la 1 ianuarie 2007, in ciuda unei decizii a Comisiei Europene din 16 mai 2006, care avea ca obiectiv si Estonia. Lituania, Cipru, Letonia si Malta planuiesc sa adopte moneda in 2008 si Slovacia in 2009. Ungaria, Polonia si Republica Ceha nu au comunicat pana acum nici o decizie in acest sens. Alte trei "microstate" - Monaco, San Marino si Vatican - au incheiat acorduri monetare cu vecinii lor, utilizand euro. Un al patrulea, care nu are moneda oficiala, Andorra, utilizeaza de facto tot euro. Doua ciudatenii - Muntenegru si provincia sarba Kosovo - utilizeaza euro ca moneda legala. Muntenegru, unilateral. Kosovo, conform acordurilor de la Dayton, care au dat mandat Natiunilor Unite pentru a administra provincia, evitand, din motive politice, folosirea dinarului sarb.

FRUCTE, LEGUME SI CEVA BERE
Pretul fructelor si al legumelor a crescut in Spania, cu 30,4%, si in Franta, cu 14,3%, pentru mere, 21,5% pentru portocale si 22,7% pentru cartofi. Italia si Germania au fost ocolite de astfel de cresteri de preturi. In baruri, locul traditional de socializare, cafeluta si jumatatea de litru de bere s-au scumpit in Spania cu 23,3% si in Franta cu 14,3%. In Italia, cresterea a fost de 12,3%, in timp ce in Germania, jumatatea de bere nu a castigat la pret decat 5,7%, cu un punct jumatate sub inflatie.

SERVICII MAI SCUMPE
Spania se distinge prin cresteri mari de pret la coafor (20,1%), curatatorie (21%), urmata de Italia (cu 13,2% si, respectiv, 13,4%). In Franta si Germania, cresterile sunt inferioare inflatiei. Doar sectorul service-ului auto cunoaste o crestere puternica a preturilor in toate cele patru tari, cu un record de 31,6% in Franta, 28,1% in Spania, 19% in Italia si 11% in Germania. La produsele industriale insa, preturile au scazut, pentru ca, deh, mondializarea obliga.
×