Aniversare - Colinda la Cotroceni

In decursul a mai mult de trei secole de existenta, Palatul Cotroceni a fost manastire si resedinta domneasca, palat regal, palat al pionierilor. A avut o perioada de reconstructie, Ceausescu dorind sa faca aici o resedinta prezidentiala, pentru ca, incepand din 1991, sa devina Muzeu National.

Au trecut 15 ani de la Infiintarea Muzeului. In decursul a mai mult de trei secole de existenta, Palatul Cotroceni a fost manastire si resedinta domneasca, palat regal, palat al pionierilor. A avut o perioada de reconstructie, Ceausescu dorind sa faca aici o resedinta prezidentiala, pentru ca, incepand din 1991, sa devina Muzeu National.

Muzeul National Cotroceni a implinit miercuri, 20 decembrie, 15 ani de activitate. La ceas aniversar a fost prezentat programul cultural pe 2007 si s-a lansat noul site al muzeului, care va include un tur virtual al muzeului, in premiera in tara noastra. Au fost acordate, in cadrul unei ceremonii emotionante, medalii de aniversare, urmate de un concert de colinde sustinut de corul Accoustic.

Scurt istoric. Din 1862, Manastirea Cotroceni a cedat teren in favoarea unei resedinte cu caracter politic. Din punct de vedere juridic si administrativ, casele domnesti apartineau manastirii, prin hrisovul de ctitorie, dar ramaneau in folosinta domnitorului. Casele domnesti au fost remodelate de Carol I, care a pastrat fundatiile si pivnitele vechi. A rezultat un palat conform exigentelor unor resedinte europene, destinat familiei princiare mostenitoare a Coroanei Romaniei, respectiv Printului Ferdinand de Hohenzollern si Printesei Maria. La sfarsitul secolului al XIX-lea se construieste la Cotroceni un palat dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau, palat pe trei niveluri, in forma de L, structura mentinuta pana astazi. In 1896 s-a amenajat si parcul care-l inconjura.

Palatul Cotroceni a fost si este o proprietate a statului, iar intretinerea lui se facea din subventia lunara acordata de stat, din care se asigurau iluminatul, incalzitul, pazitul palatului, taxele comunale si intretinerea parcului, micile cheltuieli cu reparatii sau intretinerea interioara. Dupa moartea Reginei Maria, resedinta de la Cotroceni a fost folosita de Regele Carol al II-lea. Aici a avut loc Consiliul de Coroana care a declarat neutralitatea Romaniei la 6 septembrie 1939. Regele Mihai nu a locuit la Cotroceni din cauza cutremurului din 1940, care a adus pagube insemnate palatului, dar si din cauza bombardamentelor germane din 1944. Dupa inlaturarea monarhiei, palatul si-a incetat functia de resedinta regala, noile autoritati dandu-i alte destinatii, printre care cea de Palat al Pionierilor.

La Muzeu. In decembrie 1991, Muzeul National Cotroceni si-a deschis portile vizitatorilor dornici de o experienta speciala, aceea de a descoperi, pe langa pivnitele domnesti, cuhniile si chiliile manastiresti medievale si cele cateva apartamente mobilate in stilul secolului al XIX-lea (dormitorul regal, salonul norvegian) ori incaperi reprezentand perioada antebelica: sufrageria germana, salonul de vanatoare, salonul florilor, marele salon de receptie.

Inceputuri

Citește pe Antena3.ro După ce s-a trezit din anestezie, un bărbat și-a dat seama că medicii i-au amputat piciorul sănătos și a rămas cu cel bolnav Muzeul National Cotroceni este o institutie de specialitate axata pe reflectarea istoricului ansamblului medieval si modern Cotroceni, pe evolutia si transformarile sale survenite de-a lungul timpului. Partea medievala a Muzeului National Cotroceni este reprezentata de spatiile construite in timpul domniei voievodului Serban Cantacuzino (1678-1688). Intre 26 mai 1679 si 24 august 1682 au fost ridicate biserica, chiliile, casele domnesti, ansamblul acestor constructii formand Manastirea Cotroceni, resedinta a ctitorului ei. Actualmente, in cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucataria) Manastirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) si cateva chilii, ca si pivnita mare a caselor domnesti, spatii reprezentative pentru tehnica de constructie si pentru arhitectura autohtona de la sfarsitul secolului al XVII-lea.

Arhetipuri

Muzeul Cotroceni pastreaza in memorie urmele pasilor lui Tudor Vladimirescu, zambetul lui Barbu Stirbey, dar si sunetul penitei lui Alexandru Ioan Cuza, care a semnat aici multe dintre actele reformatoare. Muzeul National Cotroceni si-a castigat de-a lungul timpului un renume de cautator de esente si descoperitor de arhetipuri. Expozitiile deschise la muzeu de-a lungul a 15 ani cuprind o selectie semnificativa din creatia a nenumarati artisti romani contemporani, din generatii succesive, ale caror destine artistice si creatii contin indicii simptomatice pentru evolutia artei si istoriei artei romanesti din perioada ultimelor sapte decenii. Muzeul National Cotroceni, in colaborare cu nenumarate institutii, a adus in atentia opiniei publice romanesti valori care au un loc special in tezaurul romanesc. Serile muzeale, intrate deja in traditia institutiei, manifestari expozitionale si itinerarii, toate ne-au descoperit, in timp, alte si alte interpretari asupra capodoperelor lasate de nume de marca ale istoriei artei europene.

Marturia unui artist

Muzeul National Cotroceni a gazduit anul acesta, in Salonul Cerchez, la 16 martie, o seara de cultura. Poezia lui Omar Khayyam recitata de actorul Stefan Sileanu si fiica acestuia, Ana Maria, dar si vernisajul expozi-tiei acestuia. Nu sunt multi cei care stiu ca Stefan Sileanu a urmat Liceul de arte plastice din Buzau, a fost admis la Institutul "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti in 1959 si este membru al Uniunii Artistilor Plastici din 1994. Face parte din galeria de mari actori pe care i-a avut tara noastra, dar pasiunea sa este pictura, pe care a abandonat-o in favoarea teatrului. Nu intamplator trece fiecare traire prin ochiul pictorului, pentru ca trebuia sa aiba de-a face cu desenul si culorile. Expozitia sa i-a lasat pur si simplu fara respiratie pe vizitatori. In adanc de suflet, intre repetitii, in momentele sale de respiro, Stefan Sileanu a adunat cate ceva din frumusetea naturii.