x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Aniversarea masoneriei albastre în epoca flăcării violet

Aniversarea masoneriei albastre în epoca flăcării violet

de Miruna Munteanu    |    24 Ian 2010   •   00:00
Aniversarea masoneriei albastre în epoca flăcării violet

Într-un climat public dominat de isteria atacurilor energetice, Marea Loja Naţională din România (MLNR) a sărbătorit 130 de ani de la înfiinţare, încercând să găsească echilibrul perfect între discreţie şi transparenţă.



Reconcilierea contrariilor a fost, cu siguranţă, marea provocare a acestei aniversări cu risc mediatic ridicat. Organizatorii au căutat calea de mijloc între austeritatea unui an de criză şi fastul cuvenit unui eveniment de o asemenea importanţă. Au adus un omagiu explicit statului român, încercând să evite orice sugestie de parti pris politic. Au reamintit rolul crucial jucat de masonerie în istoria României, distanţându-se, însă, de senzaţionalul teoriilor conspiraţioniste. Totul în faţa unui auditoriu format deopotrivă din iniţiaţi şi profani.

Profanii nu au fost, însă, doar simpli spectatori la evenimentele prilejuite de aniversarea MLNR. Dornic să ofere o perspectivă cât mai obiectivă asupra fenomenului masonic, Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici a ţinut să prezinte şi opiniile unor observatori aflaţi în afara frăţiei. Este cazul istoricului Dan Berindei, autorul unei laborioase cercetări prin arhivele lojelor franceze în care s-au format mulţi dintre liderii generaţiei paşoptiste.

Într-un moment în care scandalurile cu iz ezoteric fac deliciul presei, masoneria s-a străduit să joace cartea credibilităţii şi a rigorii ştiinţifice. Celebrarea celor 130 de ani de la înfiinţarea MLNR a început, vineri, cu un seminar găzduit de Universitatea Bucureşti şi prezidat de decanul Facultăţii de Istorie, Vlad Nistor. Un demers similar a avut loc în aceeaşi zi sub egida prestigioasă a Academiei Române. Ambele evenimente, care au atras o participare-record, au încercat să aducă informaţii concrete despre trecutul şi prezentul francmasoneriei româneşti, dar şi lămuriri cu privire la scopurile fraţiei. Cei care aşteptau referiri la secrete tenebroase sau mistere oculte au fost cu siguranţă dezamăgiţi. Vorbitorii au explicat, în schimb, rolul masoneriei ca şcoală a elitelor, ca vehicul şi catalizator al ideilor progresiste, sau ca vas comunicant între lumi diferite. Dar şi ca turnesol al democraţiei - organizaţia dovedindu-se profund incompatibilă cu orice regim totalitar.

Echilibristică politică
După acest sobru preludiu academic, festivitatea aniversară propriu-zisă a umplut sâmbătă dimineaţa uriaşa sală "Alexandru Ioan Cuza" de la Palatul Parlamentului. Prilej rar pentru invitaţii neiniţiaţi să observe nu elemente de ritual, ci de simbolistică şi protocol masonic. În ţinută de ceremonie, membrii Marelui Consiliu s-au aşezat la "Orient", pe scena care domina sala. Tot aici au fost conduşi, trecând pe sub spadele încrucişate ale gărzii de onoare, conducătorii riturilor de perfecţie (Scoţian Antic şi Acceptat, York şi Memphis), Marele Maestru al MLNR şi şefii numeroaselor delegaţii masonice sosite din străinătate. Singurii profani acceptaţi la Orient sunt şefii de stat, foşti sau actuali. Dar numai Emil Constantinescu a onorat invitaţia adresată de conducerea Marii Loje tuturor conducătorilor României, începând cu Regele Mihai şi terminând cu Traian Băsescu. Majestatea Sa a transmis adunării un scurt mesaj de felicitare. Ceilalţi au preferat tăcerea.

Poate sub influenţa flăcării violet, mulţi politicieni au decis să evite contactul public cu masoneria albastră. Nici Mircea Geoană, nici Roberta Anastase nu au participat la eveniment, deşi ­ în calitate de preşedinţi ai celor două Camere - făceau parte din lista celor 18 personalităţi omagiate prin decernarea unor plachete aniversare. Întocmirea acestei liste trădează efortul organizatorilor de a păstra echidistanţa faţă de partidele parlamentare. Nu a fost uitat nici UDMR-ul, deşi Marko Bella a fost invitat în calitatea sa de scriitor. Dar nu a venit, trimiţând pe altcineva să-i ridice placheta. A fost prezent, însă, primarul Sorin Oprescu, selectat, cică, mai ales pentru cariera sa medicală. Nu s-au temut de prejudecăţile antimasonice nici Radu Câmpeanu şi Zoe Petre, sau finanţiştii Mugur Isărescu şi Mihai Tănăsescu. Guvernatorul Băncii Naţionale a fost întâmpinat cu aplauze entuziaste. Foarte comentată a fost prezenţa lui Adrian Năstase, dar mai ales faptul că el nu s-a aflat printre cei 18 omagiaţi de MLNR, deşi în timpul mandatului său de premier, francmasoneria a fost declarată organizaţie de interes public.

Elite şi modele
Din zona ştiinţelor şi artelor au fost nominalizaţi marii actori Radu Beligan şi Ion Lucian, pictorii Viorel Mărginean şi Ştefan Câlţia, scriitoarea Ioana Ieronim sau tânărul violonist Alexandru Tomescu, academicienii Ionel Haiduc şi Eugen Simion, dr Monica Pop, directoarea Spitalului de oftalmologie Bucureşti şi Dumitru Prunariu, care se pregăteşte să preia în iunie preşedinţia Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-Atmosferic.

O menţiune specială a fost acordată Armatei Române, placheta comemorativă fiind ridicată de generalul în retragere Gheorghe Rotaru, consilier al ministrului Apărării Naţionale. În memoria militarilor români căzuţi în teatre de război din Irak şi Afganistan s-a ţinut un moment de reculegere. Nu au fost uitaţi nici Marii Maeştri trecuţi la cele veşnice, "la Orientul etern", dar nici Florian Pittiş, inegalabilul purtător de cuvânt al MLNR a cărui voce inconfundabilă a răsunat din nou, sâmbătă, în Palatul Parlamentului.

Din punct de vedere masonic, evenimentul cel mai notabil a fost probabil mesajul transmis de Ducele de Kent, din partea Marii Loje Unite a Angliei, autoritatea supremă la nivelul Ordinului, supranumită şi "Marea Lojă Mamă a Lumii". Acest mesaj, dar şi prezenţa la Bucureşti a lui Thomas W. Jackson, preşedintele Conferinţei Mondiale a Marilor Loji, confirmă statutul de care se bucură azi MLNR în cadrul francmasoneriei regulare mondiale.

Marea Lojă Naţională din România a fost creată în 1880, sub conducerea Marelui Maestru Constantin Moroiu. După o istorie agitată şi patru decenii de adormire în perioada comunistă, MLNR a fost reînfiinţată în ianuarie 1993. Astăzi, are în obedienţa sa peste 8.000 de fraţi, grupaţi în circa 300 de ateliere.

×
Subiecte în articol: special