Anul trei: Magistrala Brasov - Bors nu va ajunge la Bors

Ne-am cumparat o harta, doua lu-manari si un tort si am plecat la marea aniversare. Santierul Autos-trazii Transilvania, axul rutier colec-tor al Romaniei de maine, ar trebui sa serbeze astazi doi ani de sudoare. Pe traseul magistralei rutiere nu exista insa decat lucrari de pregatire si zvonuri despre relansare.

Ne-am cumparat o harta, doua lumanari si un tort si am plecat la marea aniversare. Santierul autostrazii Transilvania, axul rutier colector al Romaniei de maine, ar trebui sa serbeze astazi doi ani de sudoare. Pe traseul magistralei rutiere nu exista, insa, decat lucrari de pregatire si zvonuri despre relansare.

Am luat o harta pe care am trasat cu carioca drumul autostrazii ce va lega sudul Romaniei de Europa si am pornit la drum. In timpul trecut de la baia de ziaristi in care premierul de atunci al Romaniei, Adrian Nastase, inaugura santierul autostrazii, afacerea Bechtel a capatat mai multe sensuri si semnificatii decat lungimea ei in kilometri. Interesul pentru acest proiect este mai mult decat national. Cum nu se putea insa mai rau, dar cat se poate de romaneste, proiectul a fost incetinit de controversele cu straie politice iscate in jurul sau.

Am poposit, mai intai, in biroul presedintelui Consiliului judetean Brasov, Aristotel Cancescu. Un tip grabit, traind viata in secvente scurte, ca o emisiune de radio. Intre doua telefoane, politicianul brasovean ne raspundea din umeri. A insistat pe ideea ca orasul si judetul au mare nevoie de acest proiect, mai ales turismul, incercand sa ne convinga ca s-a straduit mult pentru a-l determina pe premierul Calin Popescu Tariceanu sa ia o decizie care era deja contractata de mai mult de 14 luni, aceea ca traseul ales sa includa Brasovul.

MARILE SPERANTE. Din sat in sat, din om in om, din vorba in vorba, am reusit sa identificam traseul si chiar oameni fericiti. Oameni care au vazut deja autostrada intrandu-le in case, in vise si, mai ales, in conturile bancare. Primarul orasului Ghimbav, Toma Dorel, este un purtator de fericire colectiva: bugetul orasului a crescut de cateva zeci de ori in ultimii ani, iar fratele sau, mare campion de lupte, emigrat "de pe vremea ailalta" in Germania, planuieste sa-l viziteze mai des, dupa ce distantele vor fi si mai usor de strabatut. De la Brasov se vede minunat: toata zona va renaste economic datorita acestei investitii. Cu toate acestea, mai interesant le pare oamenilor locului segmentul ce va strapunge Valea Prahovei si ii va lega mult mai bine si mai rapid de capitala.

Cu toate acestea, nu la foarte mare distanta, la Soars, un satuc unde soseaua de mare viteza va trece prin spatele caselor oamenilor, localnicii nu stiu prea multe despre ce se intampla. Soferul microbuzului ce aduna elevii ne priveste cu suspiciune cand il intrebam despre mersul afacerilor cu terenuri. Mai ales ca rar se intampla sa vina oameni de la Bucuresti sa se intereseze de asa ceva. La ei pamantul este inca ieftin. Pentru o casa de om gospodar cu fatada la ulita centrala s-o cere cat s-o cere, dar nu se dau, cu acareturi cu tot, mai mult de 15.000 de euro. Din pragul magazinului mixt in care se strang insetatii satului la una mica, vanzatoarea priveste spre deal, dar nu vede constructia ce intarzie sa se nasca.

PAUZA. In "campul" de la Savadisla, mastodontii care trebuie sa sfarme muntii ruginesc

SAVADISLA CAMP. Iesim din Cluj, trecem de Savadisla si de Lita, scuturandu-ne bine toate incheieturile masinii in drumul care, ne lamureste un cosas, "va duce pana la Turda, numa’nainte". Ajunsi la punctul in care Adrian Nastase inaugurase lucrarile la 15 iunie 2004, ne-a luat in primire un roi de muste. Se invarteau besmetice prin jurul cozilor unei ciurde manate de o copila speriata de aparitia unei masini si ivirea unui aparat de fotografiat. Trezite din rumegatul lor indiferent, vitele o iau, care incotro, la goana prin baltile ce tin loc de asfalt. Fara aceste rumegatoare, peisajul (un sant maro, de vreo zece metri adancime, ce strapunge coama dealului si unde se va turna, candva, cordonul rutier) zace incremenit. Pe soseaua care "va duce pana la Turda" se plimba din cand in cand masini 4x4 cu numere de inmatriculare asemanatoare. Sunt angajatii unuia dintre cele doua puncte de lucru ale constructorilor, o uriasa tabara de mastodonti, care de pe langa gard pare lipsita de viata. Am abordat drumul de acces catre "Savadisla camp", cum am vazut pe un panou ca se numeste oficial punctul de lucru, pentru a vedea cu ochii nostri ce se intampla acolo pana la anuntata reluare a lucrarilor propriu-zise (stiti dumneavoastra, vesnicul "peste cateva saptamani"). Fusesem avertizati de catre Bogdan Sgarcitu, purtatorul de cuvant al constructorilor autostrazii, ca cel mai bine ar fi fost totusi sa ne amanam calatoria cu vreo trei saptamani, pana cand muncitorii si coordonatorii lor se vor intoarce la munca.

Paznicul de la intrare, speriat si el de aparitia noastra, iesi pentru a baga in chioscul-ghereta un scaun ce tinea deschisa usa si se piti dupa termopan. Panourile din jurul nostru pareau ele insele stinghere, cat timp aici nu se intampla mai nimic. Doar vaci si cai si drigani, pascand in pacea Apusenilor.

"OR FURAT-O". La Marca, in Salaj, oamenii ne-au indemnat spre locul numit Valea Calului. Si da-i si cauta, valea-n deal, valea-n vale, slalomand printre gropi, pe langa satra acostata pe malul unui parau. Dar drumul de acces? Ia-l de unde nu-i! Avansam pe un drum de costise, dar presupunem ca nu-s sanse pentru un utilaj greu sa patrunda pe aici. Asa ca ne intoarcem pana in cel mai apropiat sat si aflam misterul: acel drum de tara, pe care pornisem, e chiar calea de acces spre santier. Dar o placa indicatoare? "Or furat-o, prin toamna, intr-o noapte." La fel si protectiile puse pentru a impiedica apa sa spele pe coama dealului balastrul pus pe drumul de acces. La asa semnalizare, asa santier: o simpla indepartare a scoartei pamantului pe o lungime de un pic mai mult de 100 de metri.

VAMA BORS. In Romania, pe autostrada puteti goni cu 130 km/h. Romania. Autostrada?

Proiectul se numeste Autostrada Brasov - Bors. Dar soseaua nu va pleca niciodata de la Brasov si nu va ajunge niciodata la Bors. La capatul sudic, jonctiunea cu tronsonul ce va veni de la Bucuresti se face la Cristian, unde coboara coridorul ce traverseaza muntii intre Predeal si Rasnov. La capatul de vest, insa, autostrada s-a mutat cu vreo trei afaceri imobiliare mai la nord de Bors, la Satul Nou din comuna Tamaseu. Oamenii de aici vorbesc greu romaneste, dar primul lucru de care te intreaba este daca te intereseaza sa cumperi pamant. Pe noi, insa, ne intereseaza cine a cumparat. "Oameni mari, de la judet. Dar am eu de vanzare, nu vreti?"

PROMISIUNEA BECHTEL
"Acest proiect imbina experienta internationala si cea romaneasca, promovand angajarea, instruirea si utilizarea expertizei personalului romanesc in pozitii ce variaza de la cele de conducere si administrative pana la functiile de operatori si cele ce presupun munca fizica. Proiectul doreste implicarea companiilor romanesti, in calitate de subcontractori sau furnizori, ajutandu-le pe acestea sa inteleaga si sa atinga asteptarile privind prestarea unor servicii de inalta calitate, la termen si in limitele bugetului". - Text de prezentare a Autostrazii Transilvania, 2004

CIFRE

Autostrada Brasov - Bors (nume de cod "Transilvania") inseamna o investitie de vreo patru miliarde de lei cheltuiti pentru executarea constructiei, expropieri si avize. Pretul cu care sunt despagubite terenurile agricole expropiate pentru a face loc soselei este de 7,5 euro metrul patrat si a atras, in unele locuri, o crestere de 50 de ori a valorii pamanturilor, in ultimii trei ani. Autostrada va avea o lungime totala de 415 kilometri si doua sensuri de mers a cate 7,5 metri fiecare, 267 de poduri in lungime totala de 55,5 kilometri, 94 de pasarele, 58 de pasaje rutiere si 16 noduri. Sector 1: Cristian - Fagaras - Sighisoara - Targu Mures/Ogra (161 km) Sector 2: Ogra - Cam-pia Turzii - Cluj Vest/Gilau (90 km) Sector 3: Gilau - Mihaiesti - Suplacu de Barcau - Bors (164 km)