Nu mai puțin de 67% dintre proprietăți se confruntă anual cu pierderi de apă, arată datele raportului Smartvatten, principalul furnizor de date privind apa la nivel european. Numai în 2024, tarifele la apă au crescut cu până la 16,6% în anumite părți ale Europei - mult peste inflație. Această traiectorie ascendentă a prețurilor poate fi atribuită direct unor factori precum deficitul de apă și infrastructura îmbătrânită, care prezintă provocări semnificative atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi. Aproape trei sferturi din teritoriul continentului se confruntă astăzi cu stres hidric sezonier, care accentuează problemele. În România, pierderile de apă din rețelele de alimentare sunt peste media UE, iar investițiile necesare pentru reînnoirea infrastructurilor existente de epurare a apelor uzate și de alimentare cu apă, inclusiv a rețelelor sunt estimate la 30 de miliarde de euro pentru următorii 15 ani. Pe de altă parte, România este, din punctul de vedere al disponibilului de apă/cap de locuitor, aproape de pragul stresului hidric
Raportul Smartvatten arată că proprietățile din domeniul ospitalității sunt cele mai afectate, înregistrând o medie de 22 de incidente pe an și 485.000 de litri pierduți anual. Deși reprezintă doar 4,5% din proprietăți, acestea constituie 11% din volumul total de scurgeri din cauza utilizării continue și a detectării întârziate. Spațiile comerciale și de birouri se confruntă frecvent cu scurgeri moderate din cauza instalațiilor sanitare complexe și a inactivității nocturne. Cu toate acestea, intervențiile rapide ar putea preveni pierderea a peste 230.000 de litri de apă. Cele mai mari pierderi le înregistrează însă facilitățile sportive, unde scurgerile per incident sunt în medie de 33.000 de litri, pentru că perioadele de inactivitate lungi ale acestora permit scurgerilor să treacă neobservate.
Siturile industriale înregistrează scurgeri mai puține, dar mai mari, adesea din cauza infrastructurii și utilajelor îmbătrânite.
Unitățile sanitare pierd 130.000 de litri anual, dintre care 77% provin din scurgeri pe termen lung, ceea ce face ca monitorizarea în timp real să fie critică. Proprietățile rezidențiale raportează cel mai mare număr de scurgeri, deși majoritatea sunt relativ minore, subliniind necesitatea conștientizării chiriașilor și a întreținerii preventive.
Lipsa apei afectează prețul proprietăților
Deficitul de apă afectează diverse bazine hidrografice din UE, unde densitatea populației urbane și captarea apei pentru aprovizionarea publică, energie și industrie sunt factori semnificativi. În ultimul deceniu, secetele au crescut, de asemenea, în frecvență și severitate, afectând disponibilitatea sezonieră a apei. „Schimbările climatice, poluarea și o populație în continuă creștere schimbă profund peisajul acvatic european. Deficitul de apă a dus deja la devalorizarea proprietăților în Europa de Nord, Centrală și de Sud, iar investitorii acordă acum prioritate activelor sustenabile care atenuează aceste riscuri. Atât Uniunea Europeană, cât și Regatul Unit au introdus legislație care impune o gestionare atentă și o raportare transparentă în ceea ce privește apa, iar UE tocmai a adoptat prima Strategie de Reziliență a Apei, subliniind că este nevoie urgentă de o concentrare serioasă asupra gestionării durabile a apei”, spune Karl Jepsson, director de strategie și produs la Smartvatten.
Apa caldă și prețul energiei electrice
Raportul Smartvatten detaliază, de asemenea, procesul consumator de energie din spatele producerii apei curate. Înainte de a ajunge la robinet, apa trebuie extrasă, purificată, transportată și distribuită - fiecare pas consumând energie. După utilizare, aceasta trebuie tratată înainte de a reintra în siguranță în ciclul natural al apei. Gospodăriile cresc și mai mult cererea de energie prin încălzirea apei: aproximativ 40% din consumul de apă al gospodăriilor este cald, temperaturile mai ridicate necesitând mai multă energie. Reducerea consumului de apă reduce direct costurile cu energia. În medie, o reducere cu 20% a consumului de apă duce la facturi de energie mai mici cu aproximativ 5%. Odată cu creșterea prețurilor la apă și energie, reducerea risipei de apă este o modalitate din ce în ce mai eficientă de a economisi bani și de a reduce impactul asupra mediului, subliniază raportul.
România, avertizată de Comisia Europeană
Comisia Europeană a avertizat recent România că este în întârziere în ceea ce privește la gestionarea eficientă a resurselor de apă și reducerea pierderilor. Țării noastre i s-a cerut să accelereze investițiile în reducerea pierderilor de apă și modernizarea rețelelor, pentru a atinge obiectivele de mediu și pentru a proteja resursele vitale. Disponibilitatea apei în România este de doar 2.000 m3 pe cap de locuitor, pe an, ceea ce înseamnă că este cu puțin peste pragul stabilit pentru stres hidric la 1.700 m3 și de peste două ori sub media europeană de 4.500 m3 pe cap de locuitor, conform unei analize a Băncii Mondiale. Stresul hidric duce la restricții de apă, creșteri ale prețurilor și, de asemenea, la un risc sporit pentru sănătatea publică prin calitatea proastă a apei și boli cauzate de aceasta. Asta face ca sectorul apei să se confrunte cu o dublă provocare: disponibilitatea apei este în scădere și cererea de apă în creștere, ambele din cauza schimbărilor climatice.
Cum arată pierderile la noi
Indicatorul „Apa care nu aduce venituri” se menține destul de ridicat la nivel național și regional în România, comparativ cu media europeană, în timp ce la nivelul operatorilor municipali mari acesta este de 27%, arată ultimul raport al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C). Până la 31 decembrie 2024, nivelul pierderilor de apă realizat este de 41,89% peste nivelul prognozat, în condițiile în care au fost realizate majoritatea investițiilor propuse. Această situație denotă că valoarea impactului măsurilor și investițiilor propuse pentru reducerea pierderilor de apă a fost crescută artificial, ca urmare a lipsei unei evaluări corecte a situațiilor din teren. Apa care nu aduce venituri (NRW) în Europa, care se referă la apa produsă, dar nefacturată clienților, este în medie de aproximativ 35%. Aceasta include atât pierderi reale (cum ar fi scurgeri), cât și pierderi aparente (cum ar fi furtul sau inexactitățile de contorizare). Nivelurile ridicate de NRW indică o gestionare ineficientă a apei și pot avea un impact semnificativ asupra viabilității financiare a unei utilități și asupra mediului. NRW ridicat duce la risipă de resurse, costuri crescute pentru tratarea și distribuția apei și poate solicita sursele de apă. De asemenea, afectează sănătatea financiară a utilităților de apă. În timp ce NRW este o problemă globală, Europa se confruntă cu provocări legate de infrastructura îmbătrânită și de deficitul tot mai mare de apă în unele regiuni, ceea ce face din reducerea NRW o prioritate. Eforturile de reducere a NRW implică îmbunătățirea infrastructurii (de exemplu, detectarea și repararea scurgerilor), abordarea pierderilor aparente (de exemplu, precizia contoarelor și prevenirea furtului) și optimizarea practicilor de gestionare a apei.
Sectorul de apă şi apă uzată din România este unul dintre marii consumatori de energie electrică, de circa 0,89 de miliarde de KWh utilizați în anul 2024, arată raportul ANRSC.
Prețurile sunt mari și în România
Veniturile scăzute ale populației, în special în rândul categoriilor mai vulnerabile, din mediul rural, creează probleme operatorilor de apă, pentru că aceștia au dificultăți în a-și permite costurile cu servicii de apă și canalizare. Pe lângă costurile inițiale de racordare, costurile continue cu serviciile de apă și canalizare sunt mari raportat la veniturile populației în multe localități din România, ceea ce face ca serviciile să fie inaccesibile pentru o parte semnificativă a locuitorilor din comunitățile rurale, este una dintre concluziile unui raport al Curții de Conturi de anul trecut. Consumul mediu de apă potabilă pe zi, pe persoană, în România, este de aproximativ 95-110 litri. În zonele urbane mari, acest consum poate fi mai ridicat, depășind 120-130 de litri, din cauza densității populației, activităților comerciale și turistice. Astfel se observă că la nivel național consumul mediu este de 97 l/pers./zi, la nivel regional, valoarea acestuia este de 94 l/pers./zi, iar la nivelul operatorilor municipali mari este de 130 l/pers./zi, potrivit ultimului raport al ANSC.
La nivelul UE, 13% din consumul de apă este pentru alimentarea publică, iar pierderile variază între 8% și 57%, România aflându-se printre statele cu valori ridicate. Directiva privind apa potabilă prevede ca statele care depășesc pragul european (stabilit până în 2028) să prezinte planuri naționale de reducere a pierderilor până în 2030.


