x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special OUG pentru organizarea alegerilor din 2025: amenzi până la 10.000 € pentru candidații care încalcă legea și până la 5% din cifra de afaceri a platformelor online

OUG pentru organizarea alegerilor din 2025: amenzi până la 10.000 € pentru candidații care încalcă legea și până la 5% din cifra de afaceri a platformelor online

de Ion Alexandru    |    17 Ian 2025   •   08:00
OUG pentru organizarea alegerilor din 2025: amenzi până la 10.000 € pentru candidații care încalcă legea și până la 5% din cifra de afaceri a platformelor online

A fost adoptată, ieri, ordonanța de urgență pentru organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2025.

Astfel, este oficial că primul tur va avea loc în data de 4 mai, iar turul al doilea va fi organizat în 18 mai. La aceste alegeri, candidații sunt obligați să publice numele sponsorilor materialelor publicitare electorale urcate pe rețelele de social-media. Va trebui să furnizeze informații cu privire la adresă și sediu, la sumele cheltuite și la publicul-țintă căruia i se adresează respectivul material publicitar. În caz contrar, riscă, pentru fiecare încălcare a acestor norme, o amendă cuprinsă între 15.000 și 50.000 de lei. În schimb, dacă o platformă de social-media nu înlătură, în termen de 5 ore de la notificarea AEP, un material publicitar urcat ilegal, atunci amenzile pot ajunge de la 1% până la 5% din cifra de afaceri. Aceste măsuri pun în aplicare majoritatea considerentelor reținute de CCR în motivarea hotărârii prin care, la data de 6 decembrie 2024, a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut. Ordonanța menține derogarea referitoare la votul timp de trei zile în diaspora, față de o singură zi în România.

Cabinetul condus de Marcel Ciolacu a luat, în discuție, în ședința de ieri a Executivului, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru unele măsuri în vederea organizării și desfășurării alegerilor prezidențiale din anul 2025. Această ordonanță vine cu o serie de modificări la Legea 370/2004 privind alegerea președintelui României, după ce, la data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a constatat încălcări ale legislației electorale de către candidatul suveranist Călin Georgescu, anulând întregul proces electoral.

Chiar de la începutul documentului Ordonanța de Urgență face trimitere la Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerile prezidențiale de anul trecut. Documentul confirmă faptul că noul proces electoral pentru alegerea președintelui României va avea loc pe data de 4 mai 2025 – primul tur și pe data de 18 mai 2025 – al doilea tur.

Principalele măsuri luate în această ordonanță vizează campania electorală și finanțarea acesteia. Astfel, pe durata campaniei electorale, actorii politici asigură publicare, împreună cu fiecare material publicitar politic, a mai multor seturi de informații. În primul rând, se publică o indicație că este vorba despre un material publicitar politic. În al doilea rând, trebuie să publice identitatea sponsorului publicitar politic, respectiv numele, adresa de e-mail și, dacă este publică, adresa poștală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care își are sediul.

În al treilea rând, va trebui să publice, după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare. Iar în al patrulea rând, trebuie să publice o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului politic provin exclusiv din surse permise de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniei electorale. 

Ce sancțiuni au fost introduse în legislație

În continuare, în ordonanță se prevede faptul că, la alegerile prezidențiale din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, audio sau video utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii, în mod direct sau indirect, să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.

Modificările vin și cu sancțiuni. Acestea pot apărea rizibile, însă așa scrie în textul ordonanței. Astfel, se arată că încălcarea acestor dispoziții constituie contravenție, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune și se sancționează cu amendă de la 15.000 de lei la 50.000 de lei. 

Mai mult, prin derogare de la articolul 42, din Legea nr. 370/2004, la alegerile prezidențiale din anul 2025, soluționarea plângerilor privind campania electorală on-line și a contravențiilor dispuse de birourile electorale se face în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestora.

Deciziile Biroului Electoral Central se înaintează de îndată Autorității Electorale Permanente, în vederea transmiterii către platformele de socializare foarte mari, sub sancțiunea plății unei amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri a platformei on-line, dacă în termen de cinci ore de la notificarea Autorității Electorale Permanente platforma on-line nu elimină materialul publicitar în cauză.

Campania lui Georgescu de pe rețelele de socializare, reținută de CCR în 6 decembrie

Așa cum am arătat anterior, aceste măsuri vin ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale din anul 2024 de către Curtea Constituționale, prin Hotărârea nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, hotărâre definitivă și general obligatorie.

La paragraful 12 al acestei hotărâri, Curtea  Constituțională observă că, în coordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerile prezidențiale din anul 2024, „a fost afectat caracterul liber exprimat al voinței cetățenilor”.

De asemenea, în cuprinsul paragrafului 14, instanța de contencios constituțional arată că „în prezenta cauză, caracterul liber exprimat al voinței a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale, conform Legii nr. 370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect distorsionarea manifestării de voință a alegătorilor”.

Curtea Constituțională, în cuprinsul paragrafului 16 din aceeași Hotărâre, mai reține că „a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți la procesul electiv. Expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media on-line a celorlalți candidați în procesul electoral”.

Campania de pe TikTok a viciat corectitudinea alegerilor și voința alegătorilor

În aceste condiții, judecătorii CCR precizează că „utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitorii electorali, cât și de către partidele politice, susținătorii ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă, pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicați să își formeze o opinie despre candidați și alternativele electorale sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și la calitatea candidatului și la procedurile de vot”.

Nu în ultimul rând, la paragraful 17 al Hotărârii CCR prin care au fost anulate alegerile prezidențiale de anul trecut, judecătorii instanței de contencios constituțional subliniază că „publicitatea electorală trebuie să fie întotdeauna identificată ca atare și să fie transparentă, atât în ceea ce privește identitatea sponsorului său, cât și cu privire la tehnica de diseminare utilizată”. Se mai arată că „platformele de publicitate socială ar trebui să fie obligate să dezvăluie permanent datele privind publicitatea politică și sponsorii electorali”.

În paragraful 18, Curtea ia act de faptul că „un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați, referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în Notele de informare ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă și ale Serviciului Român de Informații. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată reclamă o incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența asumată de către candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire la corectitudinea desfășurării alegerilor”.

Diaspora va vota tot timp de trei zile. Românii de acasă, doar o singură zi

Revenind la Ordonanța de Urgență pentru unele măsuri referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2025, de remarcat este că, la articolul 5, actul normativ citat precizează că, prin derogare de la articolul 44 alineat 1 din Legea nr. 370/2004, la alegerile prezidențiale din 2025, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilei de vineri și în ziua de sâmbătă, dar și că votarea începe de la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00.

Se menține, astfel, și la acest scrutin, discriminarea pozitivă a celor care votează în străinătate în raport cu românii care votează doar în țară. Primii au la dispoziție trei zile pentru a vota, în timp ce ceilalți, adică majoritatea, au la dispoziție doar o singură zi.

În articolul 67 din Legea nr. 370/2004, se prevede clar că „ziua alegerilor este duminica”. Această chestiune a prelungirii la trei zile a votului în diaspora a făcut chiar și obiectul, în anul 2019, a unei cereri de invalidare a alegerilor prezidențiale din anul 2019, la Curtea Constituțională. 

Chestiunea a făcut obiectul unui litigiu constituțional nesoluționat

La data de 29 noiembrie 2019, Curtea Constituțională a luat în discuție cererea de invalidare a alegerilor prezidențiale din anul 2019, desfășurate, în cel de-al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019, și de reluare a alegerilor prezidențiale, cerere formulată de un cetățean pe nume Ioan Ștef.

În cererea citată, se acuza faptul că Parlamentul a modificat cadrul electoral cu privire la cetățenii români care votează în străinătate – Legea nr. 148/2019 -, „discriminând cetățenii români care votează în țară”. În sesizare se afirma că, astfel, „în contextul în care cetățenii care au la dispoziție trei zile la rând pentru a vota, aceștia sunt privilegiați și pot chiar răsturna rezultatul alegerilor, în condițiile unor diferențe marginale, prin mobilizarea la Vest de România, după ora generală a încheierii votului la secțiile din România”.

Curtea Constituțională a constatat că cererea de anulare a alegerilor se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de trei zile de la încheierea votării. 

Astfel, în cauza supusă dezlegării, Ioan Ștef nu avea calitatea de titular al dreptului de sesizare, în conformitate cu articolul 72, alineat 2, din Legea nr. 370/2004, ceea ce a determinat respingerea sesizării ca inadmisibilă. Însă, într-o situație similară, dacă un titular al dreptului de sesizare va repeta demersul lui Ștef, atunci este posibil ca CCR să declare aceste prevederi neconstituționale.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×