Asteptand viitura - Noaptea cea mai lunga

Satenii din Cosambesti n-au asteptat mila de la Guvern sau de la Armata. Au pus mana pe lopeti, cu mic cu mare, sa se apere de ape.

De doua zile, comuna ialomiteana Cosambesti e in alarma de gradul 0, in asteptarea vrajmasului nevazut. Viitura, parsiva si neserioasa isi amana atacul de pe o zi pe alta. Iar satenii stau cu sufletul la gura si cu sacii in poarta, asteptand sa dea piept cu apele.

Comuna Cosambesti, aflata la numai cativa kilometri de Slobozia, a intrat de cateva zile in istoria recenta a inundatiilor din Romania, gratie vizitelor unor inalti demnitari ai statului. Duminica, de doua ori si-au lungit satenii gaturile, privind spre elicopterele oficiale care survolau zona.

Tara se vede mai bine de sus, cred cei care ne conduc. Prima care a coborat din inaltimi in disperarea din inima Baraganului a fost Sulfina Barbu, ministrul Mediului. Pentru ca populatia sa stie cat de mobilizate sunt autoritatile, in incercarea de a marca macar golul de onoare in meciul cu inundatiile, ministrul Mediului anunta pe un post de televiziune, in direct de la primaria din Cosambesti, ca marea intalnire cu viitura va fi in aceeasi zi. Pe la ora 22:00...

VENIT, VAZUT, PLECAT. La scurt timp dupa aceasta informare, in comuna a aterizat un al doilea elicopter, cu presedintele venit sa faca baie. De multime. A strans maini, a dat "buna ziua", a ras vreo doi de "he, he, he", dupa care, facandu-si datoria de presedinte, a plecat, tot pe calea aerului, spre zone mai curate si mai uscate.

In aceeasi zi, la buletinele de seara, televiziunile transmiteau imagini apocaliptice. O mie de soldati care construiau diguri cu saci de nisip, 16 tancuri-amfibie pregatite sa evacueze populatia, zeci de masini ale armatei, excavatoare si basculante. Ne-am urcat in masina si-am plecat la intalnirea cu viitura.

Pe drumul ce leaga Ciulnita de Slobozia, chiar inainte de pod, faci dreapta si ajungi in Bora. Primul sat pe lista celor aflate in pericol iminent.

La intrarea in localitate e cimitirul Sloboziei, de-a lungul drumului ce taie satul in lung sunt oameni impietriti in poarta, asteptand. E putin trecut de ora 22:00, dar parca ar fi in miezul unei zile de sarbatoare religioasa. Satenii privesc lung dupa fiecare masina care trece, pandind un semn, o veste, de parca viitura si-ar trimite solii inainte.

DEZORIENTATI. Oamenii din comuna Cosambesti nu mai stiu ce sa creada. De la autoritati aud ca dezastrul ii va ocoli, de la buletinele de stiri ca trebuie sa se pregateasca de viitura

IN ASTEPTAREA DEZASTRULUI. Nici in Cosambesti, oamenii nu au somn. Cum sa adormi, cand stii ca apa sta sa vina peste tine? Disperarea celor care asteapta, cu toate actele intr-o punga, gata sa fuga din calea potopului, lasandu-si in voia sortii munca de-o viata, e la fel de mare ca a celor care au pierdut deja totul...

Cosambestiul e chiar pe malul Ialomitei. Langa digul inaltat din saci de nisip si de valul de pamant adus de cupele excavatoarelor, nici urma de vreun tanc-amfibie. In urma cu trei ore, imaginea lor prevestea dezastrul ce va sa vie. Fusesera aduse atunci doar pentru figuratie? Vreo 30 de militari, obositi si murdari de noroi, carau saci pentru inaltarea digului. Erau veniti de la Bucuresti. "La ora 12:00 noaptea (sambata spre duminica - n.r.), s-a dat alarma generala la unitate. Ne-am urcat in masini si ne-au adus in Ialomita. De ce n-au adus militarii de aici?". Pentru ca in Slobozia o unitate militara a fost dezafectata, pentru ca nu mai sunt recruti, pentru ca ne privatizam...

Militarii lucreaza in schimburi, pe timpul noptii dorm iepureste in camioanele cu care au venit. Viitura intarzie sa apara. Pe la miezul noptii aflam ca s-a facut o bresa in Raul Ialomita, la Perieti (un alt sat aflat in apropiere de Slobozia), unde au fost inundate 2 hectare de padure.

JOACA "DE-A ALBA-NEAGRA". Satul Gimbasani e ultimul pe lista celor care vor fi acoperite de ape, conform previziunilor Sulfinei Barbu. La digul construit aici, nici urma de jandarm care sa pazeasca nivelul apei, sa anunte populatia in caz de primejdie. Doar satenii care se plimba pe camp si vin sa vada cat a mai crescut Ialomita. Multi dintre ei au fugit deja din calea apelor pe dealurile din apropiere.

Vasilica si-a inhamat la caruta calul slab, a urcat o mana de haine, copilul de 5 ani peste care a pus o plapuma si un nailon acoperis, si a urcat pe deal. Casa ei e la marginea satului, aproape de malul apei. "Cu animalele, ce-o vrea Dumnezeu si cu viata lor", spune Vasilica oftand. Si-a luat toti copiii dupa ea, baietelul si cele doua fete mai mari, care stau pe marginea carutei, veghind.

Nu e singura care a plecat din sat. Alti vecini de-ai ei au urcat porcul in portbagajul masinii, gainile pe bancheta din spate si au fugit si ei din calea apelor. Putin dupa ora 22:00 a urcat dupa ei in deal viceprimarul din Gimbasani sa le spuna sa coboare, ca a trecut pericolul. Si cand lumea din sat rasufla usurata, apare o noua avertizare marca "Sulfina Barbu": "viitura pe Ialomita va veni azi (n.r. - luni), la ora 12:00".

VIZITE SI DEZAMAGIRI. Luni dimineata. In Cosambesti se inalta digul cu valuri noi de pamant. Militarii, insirati pe coama meterezei care opreste inaintarea apelor, imprastie bolovanii cu cazmalele si cu palmele goale. Au obosit, dar nici unul nu se vaita. Trece ora 12:00, iar viitura, total lipsita de caracter nu se prezinta nici acum la intalnire. Viitura cu orar de telenovela in care fiecare se inghesuie sa devina actor principal. In locul apelor, la ora 14:00, apare premierul Tariceanu. Cu masina, caci elicopterul aterizase pe stadionul din Slobozia. Seful Guvernului e in pantofi, ca si ministrul de Interne, Vasile Blaga. Semn bun, inseamna ca viitura nu e pe vine, n-ar avea neobrazarea sa ude gleznele celor de la Palatul Victoria. Premierul se urca pe dig, primeste raportul sefului Regimentului de Garda, apoi pe cel al directorului de la Apele Romane.

Ultimul il asigura pe premier ca primejdia s-a indepartat. Cu toate acestea, calculele de la Bucuresti nu se potrivesc cu cele de la Cosambesti, caci Tariceanu declara presei, odata coborat de pe dig, ca "pericolul se mentine pana diseara. Mai bine sa stea oamenii ingrijorati, decat sa vina apa peste ei si sa-i gaseasca nepregatiti", adauga el, apoi se urca in masina si pleaca inspre Gimbasani, satul invecinat. Nu zaboveste prea mult acolo, unde doar vreo 20 de localnici se luptau cu sacii de nisip, sa intareasca digul. Tariceanu priveste doar apa si urca in masina, spre nedumerirea satenilor, care asteptau macar un cuvant de incurajare.

In urma lui ramane Inspectorul General al Jandarmeriei romane, care-i asigura pe oameni: "Stati linistiti ca nu vine nimic. Daca e ceva, pe mine sa ma beliti". Intre timp, la buletinele de stiri de la televizor, se anunta ca vine valul. Intre orele 14:00-16:00. A naibii viitura asta! E asa de bombastica, de neserioasa si de lipsita de consecventa, de parca ar fi in campanie electorala...

VORBE "Pericolul se mentine pana diseara. Mai bine sa stea oamenii ingrijorati decat sa vina apa peste ei si sa-i gaseasca nepregatiti!" despre "grija" pe care o poarta sinistratilor Calin Popescu Tariceanu Prim-ministru

PROGRAM DE PREVENIRE A INUNDATIILOR

Aflat la Gimbasani, premierul Tariceanu a declarat reporterilor Jurnalului National ca la Ministerul Mediului se afla in faza de proiect un program national de prevenire si de refacere a digurilor si de redirectionare a cursurilor apelor "vinovate" de inundatii. "Ploile care au cazut in lunile acestea in Romania sunt evenimente istorice, se intampla o data la 100 de ani", a adaugat el. Nimeni insa, nici macar prim-ministrul Romaniei nu poate garanta ca aceste dezastre nu se vor repeta, peste o luna sau peste un an!