Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La doar două zile după consumarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, la Camera Deputaților a fost înregistrat un proiect legislativ prin care se intenționează modificarea legislației, astfel încât Curtea Constituțională să nu mai poată elimina din cursa pentru Palatul Cotroceni niciun candidat, ci doar instanțele de contencios administrativ să aibă această prerogativă. Mai mult, se încearcă eliminarea CCR și din procesul validării sau anulării alegerilor, prin luarea acestui atribut constituțional și darea spre exercitarea lui Autorității Electorale Permanente. Inițiativa legislativă este asumată de deputatul Dumitru Coarnă și este susținută de 33 de parlamentari ai SOS România.
Săptămâna aceasta, la Camera Deputaților, a fost înregistrat un proiect de lege care propune modificarea și completarea Legii nr. 340/2007 privind alegerea președintelui României. Această inițiativă legislativă este redactată și semnată de către deputatul neafiliat Dumitru Coarnă și este contrasemnată, în tabelul de susținători, de către 33 de senatori și deputați ai partidului SOS România.
În expunerea de motive care susține acest demers legislativ se arată că legea actuală conține prevederi care au „creat soluții discutabile”, de natură să „altereze climatul care trebuie să caracterizeze procesul pentru alegerea celei mai importante funcții în stat” și că „aceste probleme s-au acutizat în ultimul ciclu electoral organizat pentru alegerea președintelui României, concretizate prin două decizii controversate ale Curții Constituționale și ale instanțelor judecătorești”.
Autorul propunerii arată că „o problemă a fost creată de adoptarea de către CCR a unei hotărâri prin care, pentru prima dată, a fost exclus un candidat din competiția electorală, invocându-se argumente contrare Constituției. Este vorba despre Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii Dianei Șoșoacă”.
Coarnă este de părere că, „pe lângă faptul că motivele pentru care s-a pronunțat această hotărâre au fost în afara Constituției, aceasta fiind acuzată de «promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit» și de o «conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia»” și că „hotărârea CCR a fost pronunțată fără să existe posibilitatea candidatei eliminate de a se apăra și fără să existe cale de atac împotriva ei”.
Frustrarea pentru eliminarea Dianei Șoșoacă din competiție încă persistă
O a doua situație invocată de către inițiatorul proiectului de lege „a fost generată de adoptarea succesivă de către CCR a două hotărâri. Prima, Hotărârea nr. 31/2024, prin care, în urma unui proces amplu de renumărare a voturilor, a fost validat primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, și a doua, nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care, cu unanimitate de voturi, CCR a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerile prezidențiale din anul 2024. Acest eveniment juridic a creat o amplă dezbatere publică, mișcări de stradă și sesizarea de către unul dintre candidați (Călin Georgescu n.red.) a autorităților judiciare cu diferite căi de atac, inclusiv cu solicitarea adresată Curții Constituționale de a-și revizui hotărârea”.
Citește pe Antena3.ro
Din aceste motive, în opinia lui Dumitru Coarnă, dar și a celorlalți 33 de parlamentari SOS România, rezultă concluzia că legislația actuală din România „nu respectă standardele internaționale și contravine patrimoniului electoral calendaristic statelor democratice ale Europei”.
Ei bine, prin această inițiativă legislativă, se propune modificarea Legii nr. 370/2004 în principal pentru „reglementarea strictă a condițiilor în care un competitor electoral poate fi eliminat”, „concretizarea soluției conform căreia candidaturile pentru funcția de președinte pot fi contestate numai în fața instanțelor de contencios administrativ competente, înlăturându-se, astfel, competența Curții Constituționale în această materie” și, de asemenea, „consacrarea unor reguli exprese privind campaniile online pe rețelele de socializare sau prin tehnologii de inteligență artificială” sau „consacrarea competenței AEP de a anula alegerile, cu posibilitatea ca decizia acesteia să poată fi contestată în instanță”.
CCR ar avea doar un rol decorativ
Concret, modificările ce se doresc a fi aduse legislației se referă la faptul că, în 24 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii, se pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor în fața Curții de Apel. Iar instanța va soluționa contestația în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Mai mult, împotriva sentinței Curții de Apel se poate formula recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de două zile.
O altă modificare se referă la campania electorală, care să se poată desfășura prin intermediul rețelelor sociale și al tehnologiilor de inteligență artificială, însă să fie interzisă „utilizarea rețelelor sociale și a acestor tehnologii pentru defăimarea contracandidaților, pentru răspândirea de date și informații neconforme realității, de natură să influențeze votul în favoarea beneficiarului propagandei”.
În legea propusă se prevede că „AEP este competentă să anuleze alegerile, în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului. În această situație, AEP dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică. Decizia AEP poate fi contestată în instanță, după care cu recurs la ÎCCJ, iar cererea de anulare a alegerilor trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază”.
Avize negative pe toată linia. Proiectul încalcă prevederile constituționale
Autoritatea Electorală Permanentă a emis, în această privință, un aviz negativ, arătând că nu susține această inițiativă.
La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii precizează că propunerea legislativă încalcă rolul atribuit de Constituție în favoarea Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurilor electorale. „Prin eliminarea din competența CCR a acestor prerogative, sunt golite de conținut dreptul și obligația acesteia de a veghea la respectarea procedurii privind alegerea președintelui României, Curtea dobândind doar un rol formal de a valida rezultatul acestor alegeri”, concluzionează CSM, care adaugă că legea nu poate fi adoptată, deoarece este marcată de vicii de neconstituționalitate evidente.
Și Consiliul Legislativ a considerat că propunerea legislativă nu poate fi adoptată în forma propusă.
Inițial, proiectul de lege a fost analizat în Senatul României, care, la data de 14 mai 2025, a supus votului Plenului un raport de respingere elaborat de către Comisia Juridică și de către Comisia pentru Administrație Publică. La vot, legea a fost respinsă. Au votat pentru adoptarea raportului și împotriva adoptării legii 81 de senatori. Împotriva raportului și pentru adoptarea legii au votat 16 parlamentari. S-au abținut de la vot 25 de senatori, dintre care 23 de la AUR și doi neafiliați. Pentru adoptarea proiectului au votat 6 senatori POT și 10 senatori SOS România.
