Athosul Românilor

Vezi galeria foto

Ii cheama Monica Fermo sau Mariana Buruiana, Alexandru Cotescu sau Dragos Paslaru si au in comun un trecut de actor si prezentul celui care l-a regasit pe Dumnezeu; pentru totdeauna. La Ierusalim, la Athos ori in Romania, unde traiesc, despartirea lor de scena si de spectatori e pomenita cand ne e dat sa-ntelegem ca drumul spre credinta adanca e deschis oricui.

Pe calugarul Daniel (Alexandru Cotescu) l-am intalnit la Athos, in preajma parintelui staret Efrem (aflat, zilele acestea, la grea cumpana, din cauza scandalului imobiliar in care este cercetat). Inalt, cu privirea spintecand aerul ca un fulger albastru, cu gesturi fine si limbaj ales, fiul Valeriei Seciu si al lui Octavian Cotescu mi-a parut, de departe, cel mai bun ambasador ad-hoc peste granita al bisericii romane. In Manastirea Vatopedu, unde are chilia inconjurata de cladiri cu blazonul Moldovei lui Stefan cel Mare, Daniel e liniuta de unire monahala care face o originala (si moderna) sinteza intre Bizant si Bizantul de dupa Bizant, descris de Nicolae Iorga, alungind, inspre Romania noastra, o lume fondatoare a marii culturi religioase din Europa inceputurilor.

In alt loc, la Frasinei, nu departe de Ramnicu-Valcea, intr-o manastire veche de 200 de ani, s-a retras Dragos Paslaru sub numele de calugar, Valerian. Batut crunt de mineri, in 1990, pentru ca a jucat, intr-un film, rolul legionarului Horia Sima, actorul s-a inchis in sine si in manastire, dedicandu-se, pentru totdeauna, vietii de calugar. Am vazut, recent, Frasineii, locul pe care oamenii l-au denumit Athosul Romaniei, pentru ca, aidoma asezamintelor ortodoxe de la Muntele Athos, respecta o serie de reguli isihastice. Intre acestea, oprirea femeilor de a intra in manastire, alimentatia fara carne si slujbele de noapte; 'mezonoptica' incepe la ora 2 si, in zile de praznice, privegherea poate dura chiar pana la 6 dimineata.

Paradoxal este ca omul capata tot mai multe pu­teri si se simte tot mai rupt de lume, pe masura ce inainteaza in rugaciuni. Tot la Frasinei, se spune ca se fac slujbe de dedemonizare si ca nerespectarea regulilor de interdictie stabilite de Sfantul Cali­nic, reguli care vizeaza femeile, atrage mari nenorociri asupra persoanelor neascultatoare.

Intre acest Athos Romanesc si Athosul Greciei, distanta, pe pamant, e mare, dar cea prin vazduh se parcurge-ntr-un gand. Nu stiu daca Dragos Paslaru (parintele Valerian) si Alexandru Cotescu (parintele Daniel) s-au gandit vreodata unul la altul, dar noi nu putem, sub nici un chip, sa nu ne gandim la ei.