Auditori rutieri pentru autostrăzile de pe hârtie

Un alt proiect pe bani europeni s-a transformat în piatră de moară la gâtul infrastructurii româneşti. Recenta Lege a auditului de siguranţă rutieră, proiect ce a beneficiat de fonduri PHARE pe care statul român le-a pierdut cu graţie, nu face decât să încetinească toate proiectele de infrastructură.

Dacă pentru unii cerinţa europeană este o garanţie privind si­guranţa circulaţiei pe potecile româneşti, pentru alţii nu este decât o altă piedică în lucrările care şi aşa înaintează în ritm de melc. Astfel, auditul de siguranţă rutieră se va rea­liza atât pentru infrastructura rutieră aflată în proiectare, cât şi pentru lucrări demarate deja, cum ar fi reabilitările sau modernizările de drumuri. Nu se vor mai putea face studii de fezabilitate, proiecte preliminare, proiecte detaliate, recepţii, inspecţii periodice fără prezenţa auditorului.

În paralel însă există şi Legea calităţii, cea care obligă ca orice proiect să beneficieze de un verificator independent. Practic, este vorba despre înfiinţarea unei noi categorii socio-profesionale, plătită de stat şi o altă piedică în calea autostrăzilor pe hârtie.

Şi de data aceasta avem de-a face cu o altă prevedere europeană aplicată într-un spaţiu românesc în care birocraţia este deja lege în tot şi în toate. Bineînţeles că pentru munca sa auditorul va fi răsplătit.
"Pentru activitatea depusă în realizarea raportului de audit, auditorul de siguranţă rutieră are dreptul la un onorariu al cărui cuantum rezultă din aplicarea tarifelor unitare aplicate la volumul de activitate depusă, astfel cum reiese din decontul aprobat de ISR, anexat la raport.

Tarifele unitare, respectiv tariful pe ora de activitate prestată, tariful pe kilometru de drum auditat, tariful pe proiect auditat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de natura şi de complexitatea lucrării, precum şi de specialitatea auditorului. Pentru desemnarea unei lucrări de audit de siguranţă rutier, auditorul poate primi, la cerere, un avans de 30% din onorariul estimat", se mai precizează în Legea auditorului.

De altfel, auditorul va fi prezent şi la accidentele rutiere pentru "o inspecţie de siguranţă suplimentară care să identifice riscurile care au favorizat la producerea accidentului". Orice raport întocmit de un auditor rutier are şi concluzii sau recomandări. Acestea pot fi de asemenea contestate.

În astfel de cazuri se face un al doilea audit. Şi, cum în România se contestă licitaţii pe bandă rulantă, un astfel de raport nu va fi decât o altă minge de joacă între investitori. Dar legea s-a gândit la toate: audito­rul de siguranţă rutieră va fi bine­în­ţe­les independent de beneficiarul au­ditului şi va păstra confi­den­ţiali­tatea. 

Auditorii rutieri îşi vor desfăşura activitatea sub umbrela Institutului de Siguranţă Rutieră (ISR) înfiinţat sub tutela Ministerului Transporturilor. Va exista bineînţeles şi o comisie disciplinară care va avea grijă ca auditorii să respecte întrutotul legea. Până la finalizarea auditului de siguranţă rutieră la proiectele de mică anvergură, "ISR percepe anticipat un tarif stabilit în raport de valoarea totală a investiţiei, dar nu mai puţin de echivalentul în lei a 500 de euro. Sumele încasate (…) se utilizează de ISR numai în vederea asigurării onorariilor auditorilor de siguranţă rutieră pentru activităţile desfăşurate, precum şi finanţării activităţilor proprii ale ISR în domeniul siguranţei rutiere", se mai arată în textul legii.

Că inspectorii rutieri vor avea o pâine de mâncat o arată şi planurile, cel puţin declarative, ale Ministerului Transporturilor. Anca Boagiu a anunţat lansarea unor proiecte de infrastructură cu termen de finalizare 2013-2015, precum şi modernizarea a 166 km de cale ferată. Acestea implică construirea a 190 km de autostradă în viitorii trei ani, care se alătură celor 243 kilometri de autostradă programaţi a fi finalizaţi în următorii doi ani. Banii vor fi alocaţi în proporţie de 72% din bugetul său pe 2011, respectiv 8,3 mi­liarde de lei, dar vor veni şi din absorbţia de fonduri europene.