Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Senatorul AUR Adrian Costea lovește, înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale din acest an, cu un proiect de lege, care vizează exact legislația electorală, în care sunt inserate idei cu adevărat năstrușnice. Este vorba despre o inițiativă legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților.
Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, încă din data de 12 august 2024, în plină vacanță parlamentară, are caracter organic și se află pe rolul ședinței de Plen a Camerei superioare a Parlamentului României de astăzi, când urmează să fie supusă la vot.
Una dintre măsurile pe care parlamentarul AUR Adrian Costea vrea să le implementeze în legislația electorală vizează „compensarea eliminării votului uninominal”. Mai exact, vrea să instituie „votul preferențial pe listă deschisă”, în sensul de „a permite alegătorilor să se implice în desemnarea celor care deschid listele de candidați a căror ordine era stabilită, până acum, doar în sediile de partid”. Mai exact, „alegătorii creează un clasament cu ordinea descrescătoare a tuturor candidaților, în funcție de preferință (…). Dispar candidații «de umplutură» și «locurile sigure», iar orice candidat, de pe orice listă, devine o opțiune pentru alegători”.
Cum ar trebui să arate un asemenea vot este explicat în textul proiectului de lege. Astfel, se propune ca „senatorii și deputații să fie aleși, prin scrutin pe listă de partid deschisă, respectiv vot preferențial, potrivit principiului reprezentării proporționale. În dreapta numelui fiecărui candidat înscris pe listă, în ordinea stabilită de partidul politic, se imprimă căsuțe în care cetățenii au posibilitatea de a scrie cu pix sau cu creion numărul poziției pe listă, pentru fiecare candidat în parte, în virtutea votului preferențial exprimat”.
90 de locuri de senator și deputat pentru cei din afara țării
O altă idee a aceluiași senator se referă la o măsură care vizează normele de reprezentare ale deputaților și senatorilor, aplicate doar pentru circumscripțiile electorale din țară și „inexistente în cazul reprezentării parlamentare a cetățenilor cu domiciliul în afara țării”.
Se propune, astfel, „împărțirea celor 49 de circumscripții electorale în trei categorii generate pe baza criteriului numărului populației, astfel încât mandatele de deputați și de senatori să fie atribuite în mod echitabil fiecărei zone geografice”. „Comunitățile de români din afara granițelor ar putea câștiga 90 de locuri în Parlamentul României”, susține senatorul AUR în expunerea de motive.
Citește pe Antena3.ro
Acesta arată că, în prezent, spre exemplu, cea mai mare circumscripție din țară, cea de la București, primește șase mandate de senatori și 10 mandate de deputați. Propunerea legislativă vizează înființarea a trei locuri de senator și a cinci locuri de deputat pentru Republica Moldova și Europa de Est, a 6 locuri de senator și a 10 locuri de deputat pentru Italia, a șase locuri de senator și a 10 locuri de deputat pentru Spania, a 6 locuri de senator și a 10 locuri de deputat pentru Marea Britanie, a 6 locuri de senator și a 10 locuri de deputat pentru Germania și Austria, a 4 locuri de senator și a 6 locuri de deputat pentru Europa de Vest și Europa Centrală și a 6 locuri de senator și a 10 locuri de deputat pentru Statele Unite ale Americii și restul continentelor.
Prag electoral redus la jumătate
Mai departe, proiectul de lege vizează scăderea pragurilor la numărul semnăturilor de susținere pentru candidați. O variantă este de 5.000 de susținători români cu domiciliul în două treimi din numărul de circumscripții electorale sau 200 de semnături pentru candidatul unul partid din partea cetățenilor români cu drept de vot, cu adresa de domiciliu sau de reședință în minimum două treimi din numărul localităților din circumscripția electorală respectivă, respectiv din sectoarele municipiului București.
Legea propune să fie exceptați de la cerința domiciliului susținătorii candidaților care au domiciliul în afara României. Mai mult, candidații independenți trebuie să fie sprijiniți cu semnătură de doar 200 de alegători.
De asemenea, proiectul senatorului AUR mai vrea, „pentru favorizarea partidelor mici”, reducerea pragului electoral necesar accederii în Parlament, de la 5%, cât este în prezent, la 2,5% voturi valabil exprimate în cel puțin zece circumscripții electorale. Mai mult, în cazul alianțelor politice și electorale, proiectul propune un prag de 5% pentru alianța formată din două partide, și de maximum 7% pentru alianța compusă din trei sau mai multe partide.
Proiectul intră, astăzi, la vot în Senat
Consiliul Economic și Social (CES) a emis, pentru acest proiect de lege, un aviz negativ, arătând că „introducerea votului preferențial prin ierarhizarea alegătorului în buletinul de vot poate crește riscul de a se produce confuzie generalizată și ar putea conduce la un număr foarte ridicat de voturi anulate din cauza erorilor”.
CES precizează că „inițiatorul nu a reușit să creeze circumstanțele tehnico-legale prin care să se asigure siguranța și inviolabilitatea votului ce ar urma să fie exprimat, ținând seama de faptul că se pot face cu ușurință intervenții asupra buletinelor de vot în cazul în care s-ar legifera exprimarea unui vot prin notițe efectuate cu pixul”.
Nici Consiliul Legislativ nu a avizat favorabil acest proiect de lege. Instituția apreciază că procedura de vot stabilită în propunerea de act normativ, care permite scrierea pe buletinul de vot cu pix sau cu creion, „este de natură a înlesni frauda electorală și afectează securitatea procesului electoral”.
Guvernul României, la rândul său, a transmis un punct de vedere în care precizează că „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.
La Senat, Comisia pentru Drepturile Omului și Comisia pentru Românii de Pretutindeni au avizat negativ proiectul, în timp ce Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică au transmis Plenului un raport comun de respingere.
Legea, care are caracter organic, intră azi la vot în Plenul Senatului. Termenul de adoptare tacită se împlinește la data de 14 noiembrie 2024. Camera Deputaților este for decizional.
