Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inițiatorii susțin că trebuie introduse amenzi drastice, pentru a „descuraja acest fenomen negativ” și pentru a contribui la salvarea tinerelor studente de „acest stil de viață fals, promovat de un tip de reclame odios”. Senatul a respins adoptarea legii propuse, arătând că se dorește, în mod greșit, modificarea și completarea legii antipornografie și că, de fapt, propunerile ar fi trebuit să vizeze legea publicității.
Deputații AUR Radu Vicențiu Grădinaru și Sorin-Titus Muncaciu au depus, în luna decembrie a anului trecut, la Parlamentul României, un proiect de lege care vizează modificarea și completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.
Prin acest proiect de lege, cei doi doresc introducerea în textul legislației aflate în vigoare faptul că „reclama publicitară, publicitatea stradală de orice tip sau orice altă activitate de marketing care au ca scop promovarea activităților de tip videochat, desfășurate la o distanță mai mare de 1.000 de metri față de unitățile din rețeaua școlară și de unitățile de învățământ superior, sunt strict interzise”. De asemenea, cei doi parlamentari, membri ai partidului condus de George Simion, vor să mai reglementeze faptul că orice abatere de la această regulă „constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 40.000 de lei”.
Ideea le-a venit de la un conflict între Universitatea de Construcții și industria specifică
Potrivit expunerii de motive care însoțește această inițiativă legislativă, „se dorește asigurarea unui cadru sporit de securitate pentru elevi și studenți, precum și pentru orice alt cetățean al României care este afectat de fenomenul publicității stradale agresive cu scopul promovării activităților de tip videochat”.
Ideea modificării legislației le-ar fi venit celor doi deputați suveraniști de la un „conflict iscat între Universitatea Tehnică de Construcții București și unii reprezentanți și lucrători ai industriei de videochat din România”. „În fapt, Universitatea Tehnică de Construcții București a realizat o campanie de promovare de tip răspuns la o altă campanie de promovare a unui studio de videochat. Ambele campanii au fost desfășurate în spațiul public, în zona stradală, prin afișarea mesajelor pe autoturisme”, se precizează în expunerea de motive.
Deputații inițiatori mai arată că „în spațiul public, circulă o petiție prin care reprezentanții Universității Tehnice de Construcții București solicită interzicerea reclamelor la videochat în preajma instituțiilor de învățământ”. În viziunea celor de la AUR, „tipul de reclame practicat de entitățile cu activitate în domeniul videochatului este unul odios care urmărește să profite de pe urma unor vulnerabilități ale publicului țintă. Faptul că aceste campanii se desfășoară în apropierea unităților de învățământ, cu precădere a celor de învățământ superior, ne îngrijorează, deoarece publicul țintă este format, în principal, din tinere studente. Campaniile le prezintă acestora o imagine distorsionată legată de activitatea de videochat și le promit un tip de viață total fals. Aceste campanii publicitare fructifică vulnerabilitățile unor persoane tinere și aflate la început de drum”.
Comisia Juridică: Proiectul vizează o altă lege decât cea care ar trebui
Prin urmare, cei de la AUR susțin că „se impune instituirea interdicției referitoare la publicitatea stradală (outdoor) a activităților de tip videochat, reglementarea de noi contravenții, precum și stabilirea unei sancțiuni contravenționale constând în amendă în cuantum mult mai mare decât cel stabilit în prezent, astfel încât aplicarea acesteia să descurajeze acest fenomen negativ”.
Acest proiect de lege este susținut, cu semnătură, de nu mai puțin de 31 de senatori și deputați ai Alianței pentru Unirea Românilor. Proiectul a ajuns atât pe masa Consiliului Economic și Social (CES), care l-a avizat favorabil, cât și pe masa Consiliului Legislativ, care l-a avizat, de asemenea, favorabil, dar cu unele observații și propuneri.
În data de 22 decembrie 2023, proiectul de lege în discuție a fost înregistrat la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu solicitarea din partea inițiatorilor de a fi dezbătut în procedură de urgență, Procedura de urgență a fost aprobată, însă, abia în data de 5 februarie 2024.
Legea a ajuns și pe masa Comisiei Juridice de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, care a fost și entitatea raportoare în acest caz și care, la data de 26 februarie 2024, a remis Plenului un raport de respingere. Conform acestui raport, „membrii Comisiei Juridice au constatat, cu majoritate de voturi, constatând, după analizarea avizelor și punctelor de vedere promite, că intervențiile legislative de modificare și de completare preconizate nu pot fi integrate în Legea nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei. În acest sens, s-a subliniat că, având în vedere expunerea de motive, intervențiile legislative ar trebui să vizeze modificări și completări ale Legii nr. 148/2000 privind publicitatea”. Ședința prin care Comisia Juridică a Senatului a adoptat acest raport de respingere a fost condusă, în calitate de președinte, de senatorul Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș și, în calitate de secretar, de senatoarea Laura Mihaela Moagher.
Unul dintre susținătorii inițiativei legislative a votat, la Senat, împotriva ei
Cu acest raport negativ, legea propusă de cei de la AUR a fost înaintată și înregistrată la Plenul Senatului în data de 4 martie 2024, însă a fost supusă, efectiv, la vot abia în ședința din data de 5 martie 2024. Atunci, din cei 91 de senatori prezenți, 62 au votat pentru adoptarea raportului de respingere și împotriva adoptării proiectului de lege propus. Alți 26 de senatori au votat pentru adoptarea proiectului de lege și împotriva raportului de respingere. În timp ce trei senatori au decis să se abțină de la vot.
Pentru respingerea legii a votat inclusiv un senator AUR, care figurează pe lista celor care au susținut proiectul. Este vorba despre senatorul Vasilică Potecă, „importat” de la PNL. De asemenea, tot împotrivă au votat 20 de senatori PNL, 32 de senatori PSD, 8 senatori UDMR și senatorul neafiliat Andrei Postică. De cealaltă parte, pentru adoptarea legii au votat 13 senatori AUR, două senatoare neafiliate (Rodica Boancă și Diana Ivanovici Șoșoacă) și 11 senatori de la USR. S-au abținut de la vot social-democratul Mihail Genniu și neafiliații Ion Dragoș Popescu și Cosmin Marian Poteraș.
În data de 11 martie, proiectul picat la Senat a fost înaintat Camerei Deputaților, în calitate de for decizional. Aici, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia juridică au termen să depună amendamente până în data de 21 martie, iar raportul final trebuie să ajungă pe masa Plenului Camerei Deputaților până cel târziu în data de 2 aprilie 2024.
