Averea Casei Regale si destinul ei

Conform testamentului Regelui Ferdinand, Mihai I nu este singurul mostenitor al averii Casei Regale. Urmasii celor cinci copii ai lui Ferdinand pot si ei oricand face cereri de retrocedare.

Mostenitorii: Carol Caraiman si fratii sai

O tema de actualitate in mass-media este astazi retrocedarea proprietatilor fostului rege Mihai I. Dar, conform testamentului regelui Ferdinand, Mihai nu este singurul mostenitor al averii Casei Regale. Ceilalti beneficiari au fost copiii lui Ferdinand: fostul rege Carol al II-lea, printul Nicolae, regina Elisabeta a Greciei, regina Maria a Iugoslaviei si principesa Ileana.

In editia de ieri a Jurnalului National, am prezentat lista proprietatilor lasate de regele Ferdinand I la moartea sa (20 iulie 1927) sotiei, regina Maria si nepotului, regele-copil Mihai. In calitate de conducator al statului, Mihai I, la acea data minor si reprezentat de o Regenta, mostenea cea mai mare parte din averea Casei Regale a Romaniei. Insa el nu a fost unicul mostenitor al lui Ferdinand, primul rege al Romaniei Mari lasand o buna parte din proprietatile mobile si imobile ale Coroanei celor cinci copii ai sai.

IMPARTEALA. Conform "Actului de imparteala" realizat in decembrie 1927, dupa deschiderea testamentului lui Ferdinad, cei cinci "Inalti mostenitori" urmau sa imparta o avere estimata la valoarea de 380.476.714 lei. Din aceasta, fiecaruia i-a revenit o "cota" de 76.095.343 lei. Pentru a va face o imagine referitoare la valoarea aproximativa a sumei, mentionam ca la stabilizarea monetara din 1929, un gram de aur valora 11,11 lei.

ELISABETA. O regina romanca a Greciei

Astazi, valoarea gramului de aur este de aproximativ 499.000 lei vechi, adica 49,9 lei noi.

Copiii lui Ferdinand si ai Mariei nu au obtinut banii lichizi, primind diferite proprietati agrare, imobile urbane sau polite bancare aflate in Romania sau in strainatate. In tabelul alaturat veti citi cum s-a efectuat evaluarea bunurilor lasate prin testament de rege urmasilor sai.

ADMINISTRARE. Atat proprietatile rurale, cat si imobilele urbane nu au fost intotdeauna administrate direct de cei cinci "Inalti mostenitori". Doua dintre fiicele cuplului regal, Elisabeta si Maria, erau regine in Grecia, respectiv Iugoslavia. Ele si-au desemnat ulterior administratori ai proprietatilor din tara. Intre membrii familiei regale s-au facut in momentul intocmirii "Actului de imparteala" diverse intelegeri privind administrarea proprietatilor.

URMASI Regele Ferdinand si regina Maria au avut impreuna cinci copii, doi baieti si trei fete. Cel mai mare era Carol, cel care va deveni mai tarziu rege al Romaniei, sub numele de Carol al II-lea. Singurul sau frate era printul Nicolae. Cele trei fete erau Elisabeta care s-a casatorit cu regele George al II-lea al Greciei, in 1921, Maria sotia regelui Alexandru al II-lea al Iugoslaviei din anul 1922 si Ileana care s-a maritat cu arhiducele Anton de Habsburg, in anul 1931.

VENITURI De la intoarcerea sa in tara, Carol al II-lea a adunat in jurul sau o multime de personaje care vor forma asa-numita camarila regala. De pe urma acesteia, regele a castigat inclusiv din punct de vedere financiar. "Prieteni" generosi ii faceau cadouri valoroase in schimbul obtinerii a diferite avantaje. Celebre au ramas din epoca partidele de pocher pe bani. La ele erau invitati oamenii avuti ai timpului, cum erau Malaxa si Auschnit, care pierdeau intotdeauna.