Averea lui Pacepa in 1978: 1.291.042 lei

MARINA CONSTANTINOIU

Jurnalul National: Se face mult tam-tam pe tema valorii averii care v-a fost confiscata. Intrebarea de pe buzele tuturor este: "Cu ce bani si-a strans averea asta?"

Ion Mihai Pacepa: Istoria cu averea mea de milioane de dolari este o alta halucinatie. Raportul Securitatii Nr. 035.742 din 11 septembrie 1978, care consemneaza toate bunurile ce mi-au fost confiscate de Securitate, a estimat valoarea lor la 1.291.042 de lei. La cursul valutar de atunci inseamna circa 80.000 de dolari. Tinand seama ca am avut un salariu in lei care il egala pe cel al primului-ministru - in comunism, spionii-sefi erau bine platiti - , ca primeam prime in valuta si mergeam regulat in Occident, estimarea este perfect justificabila. Nu e o gluma, dar de la asta pana la milioanele de dolari vanturate azi de criptocomunisti e cale lunga. Nu stiu cum au ajuns la milioane. Stiu insa ca in 2004, cand presa americana a dezvaluit ca de patru ani Guvernul roman refuza sa aplice Hotararea Tribunalului Suprem in cazul meu, criptocomunistii au lansat ideea ca, dupa ce mi-am tradat tara, acum vreau sa-i jefuiesc bogatiile. Si au inceput, probabil, sa manipuleze cifrele.

LOCUINTA DE SERVICIU. Casa in care a locuit spionul-sef Pacepa pana la plecarea din tara, in iulie 1978

Este adevarat ca locuinta tatalui dumneavoastra a fost nationalizata?

Este o halucinatie securista la nivel inalt. In "Raport cu privire la rezultatul cercetarilor care au dus la actul de tradare savarsit de Ion Mihai Pacepa", semnat de seful Securitatii, Tudor Postelnicu, se arata ca tata a avut un imobil cu patru apartamente care i-a fost nationalizat si ca de aceea am urat Romania si am tradat-o. Este o minciuna sfruntata. Ca si aceea ca Maniu si Bratianu au fost spioni. Tatal meu nu a avut nimic nationalizat. In 1936 si-a construit in strada Vasile Gherghel nr. 93 o casa cu doua etaje - unul pentru el si altul pentru mine. Casa a fost distrusa in bombardamentul din 4 aprilie 1944. Dupa razboi, tata a folosit caramizile recuperate de la fosta sa casa pentru a-si incropi un mic adapost, doua camarute, in spatele ruinelor. Am locuit acolo impreuna cu parintii. Cand ei au murit, am mostenit casa. Acum este proprietatea fostei mele sotii, Ileana.

Ce ne puteti spune despre bunurile care v-au fost confiscate de regimul Ceausescu?

Sub Ceausescu, am fost extrem de privilegiat. Dar nu am avut nici casa si nici vila de vacanta proprietate personala - cum aveau multi potentati comunisti si securisti. Am fost - si sunt - pasionat colectionar de arta si carti, pe care am cheltuit aproape tot ce castigam.

Cand am facut ruptura cu Ceausescu aveam o colectie remarcabila de tablouri, in marea lor majoritate cumparate de la Consignatia incepand cu anii 1950 (fosta mea sotie, Ileana, are o buna parte a chitantelor; restul poate fi gasit, probabil, in arhivele Consignatiei; fiecare chitanta descrie piesa cumparata). Alte tablouri au fost cumparate de la pictori contemporani, ca Piliuta, pe care-i ajutam material, sau de la rudele printului Cantacuzino, pentru care unul dintre fratii tatalui meu (Ion Pacepa) a lucrat ca secretar.

Colectia mea nu a ajuns insa nici pana la genunchii colectiilor de arta ale lui Stefan Andrei, George Macovescu sau chiar Zoe Ceausescu - care si-a recapatat recent toate tablourile care i-au fost confiscate. Am mai avut o masina Mercedes, cumparata cu 60.000 km la bord pe baza aprobarii lui Ion Gheorghe Maurer, care era prim-ministru in acei ani (Ileana are originalul aprobarii si chitantei de cumparare). In sfarsit, am avut diverse utilaje casnice, bauturi, tigari etc., care au fost fie cumparate de mine, fie primite cadou.

Am trait intr-o societate corupta si am fost corupt - ca marea parte a celor care ma acuza azi de coruptie. Dar asta a fost acum 27 de ani. In 1978, cand m-am desprins de acea societate, aveam cu mine doar camasa de pe mine si poza Danei.

Cu avocat, fara avocat

Ati spus in mai multe randuri ca nu ati cerut nimic de la statul roman. Cum se face totusi ca la aceasta ora sunteti reprezentat de un avocat, si anume Catalin Dancu?

In 1999, cand Tribunalul Suprem a judecat recursul in anulare intentat de procurorul Mircea Criste, am refuzat sa-mi angajez un avocat. Ca atare, Tribunalul a numit un avocat din oficiu: maestrul Lucian Belcea, presedintele Baroului Avocatilor. In excelenta sa pledoarie, care a fost publicata in ziarele vremii, Belcea a aratat ca este avocat ex-oficio, deoarece nu am vrut sa-mi angajez un avocat. Dupa proces s-a oferit sa ma reprezinte pro-bono (fara plata) in continuare. I-am multumit si i-am spus ca nu am nevoie de avocat.

Ulterior, securistii din MAI si Justitie au transformat Hotararea Nr. 41/1999 a Tribunalului Suprem privind reabilitarea mea intr-un instrument pentru instigare la antiamericanism. Curand, "cazul" Pacepa a devenit si etalon de masura al gradului in care Romania era un stat de drept. A intervenit Sorin Rosca Stanescu, care l-a insarcinat pe avocatul ziarului ZIUA, Catalin Dancu, sa se ocupe de aplicarea Hotararii Tribunalului Suprem.

Dupa aceea i-am trimis lui Dancu procura prin care l-am imputernicit sa ma reprezinte in problemele ridicate de implementarea acestei hotarari. Mi s-a facut lehamite de eticheta de tradator pe care Guvernul roman continua sa mi-o lipeasca pe frunte si am considerat ca era timpul ca Romania sa se alinieze celorlalte foste tari socialiste, care au terminat cu aceasta etichetare din 1992. Am o fiica ce a fost tiranizata de securisti timp de 11 ani si am vrut sa-i dau satisfactia de a avea un tata care sa nu mai fie considerat "tradator" in tara sa natala.

In acelasi timp am facut declaratii publice (publicate inclusiv in Jurnalul National, in 2004) in care am spus raspicat ca nu vreau nimic mai mult de la Guvern si ca in cei 25 de ani de cand am facut ruptura cu tirania comunista nu i-am cerut nimic.

Despre eterna coruptie

"GEMENII". O fotografie preluata din "Orizonturi Rosii". In imagine, generalul Pacepa (in stanga), alaturi de secretarul de stat Henri Kissinger, in timpul unei vizite a lui Ceausescu in SUA, in 1975

Se spune ca sunteti raspunzator de coruptia unor factori din conducerea de partid si de stat. Care va este replica?

Absolut! Inclusiv de faptul ca Ceausescu s-a lafait in 21 de palate, 41 de vile si 20 de cabane de vanatoare. De ce nu si de imensa coruptie din Romania de azi?

Mai pastrati ordinele militare, medaliile si documentele semnate de Ceausescu de-a lungul activitatii dumneavoastra?

Asa cum ti-am spus, cand am facut ruptura cu comunismul am luat cu mine doar poza Danei. Ulterior, tot ce-am avut a fost confiscat.

A doua viata

Ati inceput o viata noua in America. Ati luat-o de la zero pe toate planurile. V-ati recasatorit?

Am venit in America decis sa-mi cheltuiesc timpul si energia construirii unei vieti noi. Cu alte cuvinte, sa mor burlac. Socoteala de acasa nu s-a potrivit insa cu cea din targ. Acum 24 de ani am intalnit o minte superba, capabila sa-si exprime fluent ideile in sapte limbi si sa-mi acompanieze vioara la pian, cu un zambet care lumineaza noaptea. Asta mi-a schimbat din nou viata. A refuzat cu incapatanare sa invete romana. "E mai important pentru tine sa devii american decat pentru mine sa devin romanca", a spus. "Red Horizons" ("Orizonturi Rosii") a fost primul nostru "copil". Mary Lou provine dintr-o veche familie de republicani si asta mi-a deschis noi orizonturi politice.

Si acum, o intrebare cu raspuns riscant: ati venit vreodata in Romania, dupa 28 iulie 1978?

Nu.

Despre decenta

Acum, ca reabilitarea dumneavoastra juridica este in linie dreapta, trebuie sa intelegem ca nu va mai temeti sa veniti in tara?

Nu e vorba de temere. Sunt convins ca nu mi s-ar fi intamplat nimic nici inainte de a mi se fi restituit gradul de general. Este vorba insa de onoare si decenta politica. Am platit cu doua condamnari la moarte cruciada impotriva tiraniei comuniste si nu vreau sa fiu primit in Romania de oficiali ca Ristea Priboi sau Nicolae Plesita, care au slujit comunismul pana-n clipa cand si-au dat duhul, si care continua sa-i eticheteze ca "tradatori" pe cei care au avut viziunea si curajul sa ajute lupta NATO impotriva comunismului.

Credeti ca Romania este suficient de matura, incat sa poata judeca fara parti pris cazul dumneavoastra?

Nu. Si nu va fi atat timp cat fostii securisti vor continua sa impanzeasca Parlamentul, partidele politice, serviciile secrete si economia. Adrian Nastase a explicat de ce: "Uiti ca 6.000 de securisti au suferit din cauza lui Pacepa?", i-a spus ziaristului Cornel Dumitrescu, fost editor al revistei Lumea Libera din New York. Fostul presedinte al Poloniei, generalul Wojciech Jaruzelski a dat o alta explicatie: "Daca colonelul Ryszard Kuklinsky va deveni erou, noi ce-o sa devenim?". Ambele trebuie luate in consideratie.

Dusmanul Arafat

Cate condamnari la moarte ati avut?

Doua oficiale, date de Ceausescu, si doua neoficiale — una de la Arafat si cealalta de la Muammar al-Gaddafi.

Yasser Arafat, unul dintre inamicii dumneavoastra, nu mai este. Va simtiti mai relaxat acum?

M-am simtit intotdeauna relaxat, deoarece cunosc bine capacitatea serviciilor de informatii ale SUA si sunt convins ca ma aflu in totala siguranta. Dar nu e rau ca un dusman de talia lui Arafat a incetat sa-mi mai fie dusman.

Sunteti superstitios? Ati jucat vreodata la Loto, mizand pe 28, numarul care, in combinatii diferite, v-a marcat destinul? V-ati nascut pe 28.10.1928, ati plecat din Romania pe 24.08.1978 si ati obtinut azil politic si protectie in SUA la 28.07.1978.

Nu sunt superstitios - si nu joc la Loto. Se pare ca 28-istii nu sunt superstitiosi. Tolstoi s-a nascut la 28 august 1828, prima sa carte i-a fost publicata intr-o zi de 28, primul copil i s-a nascut in 28, prima casatorie a primului sau copil a avut loc pe 28 si, potrivit fiului sau, Ilya Tolstoi, nu a fost superstitios (probabil nu a jucat nici la Loto). Unde mai pui ca Tolstoi a disparut pentru totdeauna tot intr-o zi de 28.

As vrea sa va mai intreb ceva, acum, inainte de a incheia acest interviu-serial: a meritat sa traiti asemenea experiente?

La 30 ianuarie, cand au avut loc alegerile in Irak, am vazut la TV un batran care povestea cum a mers pe jos 75 de kilometri ca sa ajunga la centrul de vot. "E primul meu vot liber", a explicat mosul cu mandrie. "Si poate ultimul!", a adaugat el. Era extenuat, dar i se citea fericirea pe fata.

Stiu din proprie experienta ca dragostea pentru tara in care te-ai nascut si setea de libertate pot face, intr-adevar, minuni. Am parcurs si eu un drum lung, in kilometri si ani, pentru a putea vota liber impotriva tiraniei, a comunismului si a criptocomunismului. Nu mi-a fost usor, Marina, dupa cum nu i-a fost usor nici batranului pe care l-am vazut pe micul ecran. Dar in noiembrie 2004, cand tara mea natala si-a alungat, in sfarsit, politrucii de la carma, sunt convins ca ochii mei straluceau tot asa ca si ai lui. Daca ar trebui sa iau totul de la capat, n-as ezita.

Mea culpa

Aveti aici rude si prieteni pe care nu i-ati vazut de 27 de ani. Doriti sa le spuneti ceva?

Asta-i lovitura de gratie, Marina. Vorbesti serios?

Absolut!

Daca-i asa, indraznesc sa-ti folosesc gazeta ca sa cer scuze tuturor Pacepilor, Lupanilor, Gabudenilor si Turianilor, pentru ca le-am facut viata iad in anii lui Ceausescu, si ca sa le multumesc pentru afectiunea pe care continua sa mi-o arate. Ca sa exprim adanca recunostinta familiei Damaceanu, pentru ca a ramas langa Dana cand toti ceilalti au parasit-o. Ca sa-i spun dragei mele nepoate Felicia Pop si sotului ei Petre ca le aplaud indarjirea cu care au stat, si stau, alaturi de "unchiul" lor. Ca sa le marturisesc dragilor mei prieteni, Marilena si dr. Paul Nicolescu, dr. Alice Stupcanu, dr. Lalica Biji, Kati Stoiana, Lucica Sarbu, Mia si Petre Frujina, Katia si Laurentiu Micsunescu, ca mi-e dor de ei si mi-e greu fara ei. Si ca sa multumesc fostului meu sef de cabinet, maiorul Vasile Pop, si fostului meu sofer, capitanul Marcel Paraschiv, pentru devotamentul lor in anii lungi cand au fost langa mine si mai ales dupa aceea.

Si ce-ati vrea sa le spuneti romanilor?

Ca noi, cei de aici, pe care criptocomunistii ne numesc si azi "falanga ezertorilor", vrem sa-i ajutam sa construiasca o Romanie tot atat de libera si de prospera ca si tara noastra adoptiva. O Romanie cu adevarat democratica, curatata de securisti si de plaga coruptiei.

LA DOSAR. Documentul Securitatii, care contine evaluarea bunurilor confiscate generalului la plecarea sa definitiva din Romania, in 1978. Numele generalului este, aici, "Pacipa". O inadvertenta care a taraganat punerea in aplicare a deciziei de restituire a gradului de general, luata in 1999. Dar rezolvata de Curtea de Casatie. La sfarsitul lui 2004, Pacepa si-a recapatat gradul si a fost luat in evidentele SIE

EPILOG

Serviciul de Informatii Externe (SIE) s-a delimitat acum doua zile de afirmatiile publice ale generalului (r) Nicolae Plesita, fostul sef al Departamentului de Informatii Externe (DIE) ceausist. Potrivit SIE, Plesita nu a fost implicat in activitatea SIE si nu a avut contacte pe linie profesionala cu cadrele institutiei, asa cum lasa sa se inteleaga de catva timp incoace, incercand, in acelasi timp, sa reabiliteze imaginea fostei Securitati. L-am intrebat pe generalul Pacepa cum priveste aceste precizari. Raspunsul lui a fost prompt: "Imi pare bine ca SIE a luat, in sfarsit, atitudine impotriva lui Plesita. Comunicatul va castiga insa in credibilitate daca SIE va trece acum de la vorbe la fapte, dezvaluind actiunile teroriste internationale comise de Plesita in anii cand a condus DIE. Toate tarile NATO sunt angajate in razboiul impotriva terorismului, iar SIE face acum parte din comunitatea de informatii a NATO. Nu trebuie sa uitam, de asemenea, ca Plesita a fost avansat la gradul de general colonel de un guvern al Romaniei postcomuniste, deoarece SIE nu i-a dezvaluit crimele".

EXCLUSIV - PACEPA - OMUL DIN SPATELE LEGENDEI Trebuia sa cada ucis de Carlos Sacalul Vicepresedintele SUA i-a salvat fata Zoe Ceausescu a fost urmarita de propriul tata Nicolae Plesita, teroristul de la Europa Libera "Securitatea s-a bazat pe halucinatii"