AZILUL MILIARDARILOR IMOBILIARI / Şapte bătrâni paravan pentru afaceri colosale

Nicolaide Dumitru – 97 de ani, Maria Nicolaescu – 70 de ani, Natalia Preda – 76 de ani, Ion Rusescu – 92 de ani, surorile Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu – 60 de ani, Sonia Gesy Pavlovici – 85 de ani. Numele lor nu spune nimic. Averilor lor însă pot spune multe. Cei şapte bătrâni au primit de la statul român în ultimii ani 362 de hectare de teren în Bucureşti. Terenuri ce valorează acum sute de milioane de euro. Cum au ajuns de la statutul de pensionar la cel de moşier? Simplu, doar pe acte. Mafia imobiliară le-a dat de urmă, le-a folosit numele în dosarele de retrocedare, le-a luat terenurile şi nu le-a dat mai nimic. Au rămas doar cu pensiile şi cu regretul că au avut încredere în cine nu trebuie. Nu se ştie foarte multe despre ei, unii au şi decedat între timp, cum este cazul Soniei Gesy Pavlovici, cea care a primit de la Traian Băsescu, în perioada în care era primar general, mai multe proprietăţi printre care şi Parcul Duca, ajuns în proprietatea lui Codin Maticiuc, pe numele lui de scenă Poponeţ. Interesant este că femeia în 2001, atunci când i-a fost retrocedată averea, era bolnavă de alzheimer şi internată într-un azil din Franţa. Jurnalul Naţional vă prezintă povestea celor şapte bătrâni înşelaţi de băieţii deştepţi.

Şapte bătrâni, cu vârste între 60 şi 97 de ani, ar trebui să facă parte din Top 300, la capitolul tranzacţii imobiliare, ca fiind cei mai bogaţi oameni din România. În total au primit de la statul român 362 de hectare în Capitală. Nu vedeau în veci nici un petic de pământ dacă mafia imobiliară nu intra pe fir. Ei au fost doar paravan, şi-au vândut drepturile litigioase şi au rămas în final doar cu pensiile.

Nicolaide Dumitru, 97 de ani. La vârsta lui, te-ai aştepta să îl găseşti pe listele cu medicamentele compensate şi nu pe cele cu retrocedări de sute de mi­lioane de euro. Nu este o noutate pentru nimeni faptul că bătrânii României, cu pensiile lor mici, sunt clienţii nelipsiţi ai cozilor lunare la farmacii. Cu bani puţini şi cu nevoi multe, pensionarii noştri îşi duc zilele de azi pe mâine. Ei bine, pe Dumitru Nicolaide noi l-am găsit proprietar pe aproape 200 de hectare de teren. Atât de ge­neroase au fost autorităţile statului cu omul nostru, încât Di­recţia Naţională Anticorupţie (DNA) cercetează retrocedările făcute în numele lui. Totul a început cu o hotărâre semnată de fostul prefect al Bucureştiului Mioara Mantale. Atunci Nicolaide a primit în Nordul Bucureştiului 12 hectare de verdeaţă, mai exact în curtea Institutului de Cercetare-Dezvol­tare pentru Po­micultură Băneasa. Ulterior, el a mai fost ca­dorisit cu alte sute de hectare la Popeşti Leordeni. Iată care este pa­che­tul complet: în Bucureşti, Nicoliade a primit 12 hec­tare la Bă­neasa, închizând astfel lupta imobiliară din zonă. A mai primit în jur de 11 hectare la Laromet, renumita fabrică din Bucureştii Noi.

Ca afacerea să fie rotundă, petentul a mai luat încă vreo 150 de hectare la Po­peşti Leordeni, în curtea unui alt institut Agro­pol Popeşti-Leordeni. Alte 14 hectare i-au fost date la Mogoşoaia. Lista mai continuă cu încă 10 hectare ca măsură recompensatorie în Bu­cu­reşti, fără ca să fie trecut amplasamentul. Au urmat şi câteva imobile pe Strada Mihai Eminescu sau Ciprian Porum­bescu.

Jurnalul Naţional a relatat de-a lungul timpului toate miş­că­rile care au avut loc pe harta Bucureştiului în urma re­tro­cedă­rilor. Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a cerut la rându-i Corpului de Control o anchetă amănunţită în ceea ce priveşte restituirile de proprietate din curtea unităţilor de cercetare. "Verificările tematice realizate de consilierii Direcţiei Generale de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul MADR au vizat şi retrocedarea către Nicolaide Dumitru a suprafeţei de 12,5 hectare din terenul concesionat Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Suprafaţa de 12,5 hectare nu a fost retrocedată compact, ea a fost împărţită în 12 loturi repartizate pe terenul concesionat de SCDP, loturi pe care se derulau programe naţionale de cerce­ta­re. În deciziile de scoatere definitivă din circuitul agricol s-a scris că terenurile în cauză sunt "teren arabil, clasa a III-a de calitate", fără să se precizeze că acestea erau ocupate cu livezi, conform proceselor-verbale de punere în posesie şi ale planurilor de amplasament şi delimitare a imobilului. ADS a diminuat în mod nejustificat suprafaţa pomicolă a SCDP Băneasa, suprafaţă in­clusă în diferite programe de cercetare. Nota de control a fost îna­intată Ministerului Internelor şi reformei Administrative, precum şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea demarării cercetărilor specifice legate de retrocedările realizate", se preci­zează în raportul corpului de Control trimis Jurnalului Naţional.

MARIA NICOLAESCU, 70 DE ANI.
Pensionara trăieşte în Constanţa şi, pentru o femeie de anii ei, pare foarte abilă. Numele ei este prezent în actele unor tranzacţii imobiliare. Una dintre ele este o adevărată moşie – 147 de hectare la Agropol Popeşti-Leordeni. Alături de un alt om de afaceri, "imobiliarul" Sorin Vişenescu, ea apare drept beneficiara suprafeţei evaluate la 30 de milioane de euro. Din câte se pare, afacerea Popeşti-Leordeni a căzut pentru moment, prin retragerea din ecuaţie a ADS-ului şi mai ales prin pericolul unui dosar în lucru al DNA în privinţa retrocedărilor numeroase din curtea institutelor de cercetare din Bucureşti. Numele femeii nu este însă străin de alte afaceri cu teren, asemănătoare cu cele descrise de Jurnalul Naţional. Singurul lucru care le diferenţiază sunt locaţiile. Astfel, Maria Nicolaescu a fost trecută în actele de vânzare-cumpărare ale unor suprafeţe generoase de pământ din Craiova sau Timişoara.  

NATALIA PREDA, 76 DE ANI.
A primit 12 hectare tot în Băneasa. În aceeaşi hotărâre 916 din 26.01.2006 a Comisiei Municipiului Bucureşti pentru Aplicarea Fondului Funciar, prin care a trecut şi dosarul lui Nicolaide Du­mitru. De această dată, fostul prefect al Capitalei Mioara Mantale a avut grijă de un ieşean de-al ei, Viorel Nicoară, cel care pri­meşte jumătate din averea femeii de 76 de ani. Jurnalul Naţional a relatat cu lux de amănunte modul în care Natalia Preda a pri­mit de la autorităţile statului "o moşie" care valorează nici mai mult, nici mai puţin de 120 de milioane de euro. Terenul, aflat în curtea aceleiaşi staţiuni pomicole din nordul Bucureştiului, este tot o recompensare. Cum au stat ele, autorităţile, şi au văzut că terenul "original" se găseşte pe raza de zbor a Aeroportului Băneasa, s-au gândit că este cam greu să construieşti acolo şi, implicit, să obţii un profit. Astfel că au mutat "dosarul Preda" mai aproape de DN1, o zonă cu perspective frumoase.

CIUDĂŢENII  
Spre deosebire de celelalte dosare, acesta este interesant şi din prizma ordinii semnării actelor. Astfel, la 26.01.2006, dosarul Natalia Preda trece de Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar. Şapte luni mai târziu, la 17.08.2006, doamna Preda semnează contractul de mandat cu Nicoară Viorel. În aceeaşi zi este semnat şi antecontractul de vânzare-cumpărare de bun viitor: "Natalia Preda, în calitate de pomitentă-vânzătoare, se obligă să vândă pomitentului-cumpărător dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 6 hectare, care face parte dintr-o suprafaţă totală de 12 hectare, pe care urmează să o primească în proprietate în baza articolului 5 din Hotărârea nr. 916/26.01.2006 a Comisiei Municipiului Bucureşti pentru Aplicarea Fondului Funciar". Precizările continuă astfel: "În cazul în care restituirea dreptului de proprietate se face pe numele doamnei Preda Natalia, aceasta rămâne în deplină proprietate şi exclusivă posesie asupra terenului de 6 hectare… iar domnul Nicoară Viorel va primi restul de teren în suprafaţă de 6 hectare". De obicei, în suveica afacerilor tipice cu teren, cum­pă­rătorul drepturilor litigioase este cel care îşi asumă riscul de a nu intra în posesia bunului licitat. În cazul femeii de 76 de ani, se poate spune că omul de afaceri a prins pe Dumnezeu de pi­cior. El va primi pur şi simplu de la proprietara de drept, în baza contractului semnat, o avere de invidiat – 6 hectare în Băneasa.

AFACERI DE BUCUREŞTI CU RĂDĂCINI ÎN IAŞI
În spatele acestor bătrâni se găsesc de fiecare dată adevăraţii câştigători. Natalia Preda "l-a ales" pe Nicoară Viorel. Acesta este administratorul a două societăţi din Iaşi: CAV SRL şi VOIEVOD SRL. Prima se găseşte în lichidare, iar cea de-a doua în reorganizare judiciară. Exact în perioada în care funcţia de prefect al Capitalei era ocupată de Mioara Mantale, omul de afaceri din Iaşi s-a gândit că trebuie să investească şi în imobiliare. El a încheiat acest antecontract de vânzare-cumpărare de bun viitor cu Natalia Preda, obiectul contractului reprezentându-l terenul de 12 hectare din Băneasa.

ION RUSESCU, 92 DE ANI
În urmă cu câteva zile, Jurnalul Naţional relata modul în care o altă retrocedare, girată de aceeaşi comisie Mantale, făcea feri­cit un bătrân de 92 de ani. Astfel, autorităţile i-au dat bărbatului, în urma unei cereri nedatate, 2.500 de metri pătraţi într-un parc de pe Aleea Ciceu din Sectorul 4 al Bucureştiului. Din cauza avân­tului autorităţilor, locatarii se luptă acum în instanţă pentru peticul de verdeaţă ameninţat cu ridicarea unui bloc de zece etaje. Avocatul locatarilor din Berceni a precizat de altfel că procedurile notariale cu un astfel de bătrân trebuie să respecte anumite prevederi. Astfel, la vârsta lui, omul ar fi trebuit să aducă un certificate de la Institutul de Medicină Legală prin care să se dovedească că este în deplinătatea facultăţilor mintale. Or, în acest caz, dar şi în cele de mai sus, ne întrebăm dacă au existat astfel de certificate. La fel ca şi în cazurile descrise, Rusescu se pierde între hârtii, pentru ca un om de afaceri "cu viziune", Că­păţână Marian-Jean, să preia frâiele afacerii şi implicit ale bani­lor.  

ADRIANA HARAM ŞI LUMINIŢA PETRESCU, 60 DE ANI
O altă poveste, dar cu un final nefericit, a fost surprinsă de ziarul nostru în vara acestui an. Dacă despre ceilalţi pensionari de milioane de euro nu vă putem spune cu ce s-au ales în urma retrocedărilor, în cazul surorilor Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu vă putem spune că au rămas şi fără pământ, şi fără bani. Cele două au semnat o procură prin care îl mandatau pe un individ să le recupereze două hectare de teren tot în Băneasa. Bărbatul care a preluat frâiele retrocedării s-a ales cu 4 milioane de euro, iar femeile au rămas cu regretele. Cele două surori au moştenit de la tatăl lor peste trei hectare de pământ în nodrul Bucureştiului.

În vârstă de 60 de ani şi fără să bănuiască averea de care se făceau vinovate, femeile s-au gândit că ar trebui să îşi recupereze pământul. Prima bucată de teren, de 1.150 metri pă­traţi, se găseşte pe malul Lacului Băneasa, cu o deshidere frumoasă spre luciul apei, iar cea de-a doua parcelă, de două hec­tare, se găseşte în interiorul Staţiunii de Cercetare Dezvolatere pentru Pomicultură Băneasa. În urmă cu patru ani, surorile au întocmit o cerere comună şi au depus actele necesare pentru re­tro­cedarea celor două parcele la Primăria Sectorului 1. La ceva timp după înregistrarea actelor, la uşă le bate un "om de bine", Maser Villy-Marian. După o întreagă poveste bazată pe câştig de încredere, Maser se alege cu toată bunăvoinţa autorităţilor. Bu­năvoinţă de care femeile nu aveau cum să beneficieze, fără un protector pe cinste.

Pe dosarul femeilor s-au dat lupte grele şi nume importante de pe piaţa imobiliară şi-au arătat interesul faţă de moştenirea acestora. Astfel, la un moment dat, Gigi Becali somează Primăria Sectorului 1 să nu le aprobe petentelor cererea de restituire a dreptului de proprietate, pe motiv că îi încalcă lui proprietatea. Becali a cumpărat drepturile litigioase pentru 27 de hectare la Staţiunea Pomicola. Până în acest moment se pare însă că nu a avut norocul să se vadă boier de Băneasa.

FINALUL UNEI AFACERI DUBIOASE
În martie 2008, terenul moştenitoarelor a fost împărţit în parcele şi vândut. Astfel, Moşteanu Lucian cumpără 5.000 de metri pătraţi în schimbul sumei "oficiale" de 2 milioane de euro. Alţi 10.000 de metri pătraţi sunt daţi în aceeaşi zi către Gică Alexandru, pentru 2.200.000 de euro. Urmează alte vânzări, alte parcelări, mai bine zis, promisiuni de vânzări care ar fi trebuit finalizate în luna iunie a acestui an. Cele 2 hectare din Băneasa au fost vândute de atâtea ori, încât sunt pe punctul de a-şi pierde urma. La finalul "afacerii Băneasa", mandatarul Villy a ajuns milionar. Adriana Haram şi Luminiţa Petrescu au rămas fără acte, fără pământ şi fără bani. Cele două surori vor să îl dea în judecată pe Maser Villy-Marian. Îşi mai doresc ca aceia care sunt puşi în situaţii similare să aibă grijă cu cine semnează procuri şi ce fac cu dreptul lor.

SONIA GESY PAVLOVICI, 85 DE ANI
O româncă stabilită în Franţa, bolnavă de Alzheimer, a fost internată în 1998 într-un sanatoriu, fiind luată în grijă de statul francez. Nimic senzaţional până aici. Însă averea bătrânei, atunci în vârstă de 85 de ani, a trezit interes în România. Femeia avea în proprietate mai multe imobile în zona Gării de Nord a Capitalei, inclusiv Parcul Duca, pe o suprafaţă de 3.600 de metri pătraţi, ajuns ulterior în posesia lui Poponeţ, pe numele lui Codin Maticiuc.

Sonia Gesy Pavlovici a ajuns sub tutela statului francez pentru simplu motiv că avea venituri mici şi nu putea să-şi plătească spitalizarea, cu alte cuvinte, averea ei a fost luată de francezi.

Ei bine, asta a fost teoretic, căci practic pe fir a intrat avocata Lucia Cherecheş, devenită peste noapte mandatara bătrânei. Până la a pune mâna pe întreaga avere n-a fost decât un pas.

În 2001, primarul general de atunci, Traian Băsescu, i-a retrocedat bătrânei, în timp ce aceasta era internată într-un sanato­riul din Franţa, Parcul Duca, ce reprezenta o parte din averea sa, ce teoretic trebuia să revină statului francez. Mai mult, din investigaţiile făcute în Franţa de oamenii din zonă dornici să salveze spaţiul verde, în 2001 Sonia Gesy Pavlovici era cetăţean francez, cetăţenia română redobândind-o mai târziu. La acest capitol multe lucruri au rămas şi acum neclare. Femeia a decedat în 2005, la vârsta de 93 de ani. Zvonurile cu privire la moartea bătrânei au apărut încă din 2001, când au fost demarate practic procesele de revendicare. "Cum a fost posibil să se retrocedeze atâtea imobile, inclusiv Parcul Duca, şi să se încheie şi contracte de vânzare-cumpărare, în baza unei copii de pe un act de identitate expirat în 1993, eliberat de autorităţile franceze, mai ales că Legea 119/1996 prevede ca actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, au puterea doveditoare în ţară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române? Transcrierea actelor de stare civilă şi înscrierea menţiunilor primite din străinătate se efectuează cu aprobarea Ministerului de Interne", ne-a declarat Emilia Gheaţă, una dintre persoanele implicate în caz.

URME ŞTERSE REPEDE
Revenind la Parcul Duca, ce reprezintă o parte din averea doamnei Pavlovici, acesta a fost vândut de trei ori, probabil la baza acestei afaceri stând tocmai calitatea îndo­ielnică a actelor şi a persoanelor ce-l revendică. Cu un an înainte de deces, Sonia Gesy Pavlovici, bolnavă de Alzheimer, vinde Parcul  Societăţii Proiect Bucureşti SA. Nouă luni mai târziu, terenul ajunge în posesia firmei Metropolis Real Estate Developers SRL, ce apar­ţine lui Codin Matiuc, cunoscut mai degrabă sub numele de Poponeţ. Scopul. Construirea unui ansamblu rezidenţial. Cu toate autorizaţiile în buzunar, SC Metropolis Real Estate De­ve­lopers SRL vinde trei luni mai târziu parcul Societăţii Financial Solution SRL, firmă ce s-a înfiinţat cu o lună înainte de a achizi­ţiona terenul cu nici mai mult, nici mai puţin de nouă milioane de euro, mai exact cu 2.500 de euro pe metro pătrat. Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, s-a decis să se alăture oa­menilor din zonă şi împreună să salveze parcul. Astfel, prin in­termediul juriştilor, autorizaţia de construcţie obţinută de Po­poneţ va fi atacată în instanţă de asociaţiile de locatari din vecinătate.

"Câţiva reprezentanţi ai oamenilor din zonă care au de suferit din cauza faptului că parcul lor riscă să se transforme în şantier au venit la mine şi mi-au prezentat documente care pun la în­doială modul în care au fost dobândite şi vândute pro­prietăţile doamnei Sonia Gesy Pavlovici. Din păcate, auto­rizaţia de construcţie nu mai poate fi atacată de noi pentru că nu ne mai în­ca­drăm în timp, motiv pentru care îi vom spri­jini pe aceşti oameni în demersul lor", ne-a declarat Andrei Chiliman, edilul Sectorului 1.

Comisia Mantale, "ajutor social" pentru trei pensionari

Pe vremea când ocupa funcţia de Prefect al Capita­lei, Mioara Mantale a validat cele mai interesan­te dosare de retrocedare. Dosarele despre care vă vor­beşte Jurnalul Naţional au foarte multe similitu­dini: validează suprafeţe de teren valoroase pe nu­mele unor bătrâni trecuţi de 70 de ani. Nicolaide Du­mitru, Preda Natalia şi Ion Rusescu au primit prin Comisia Mantale teren în Nordul Bucureştiului sau parcuri în Berceni. Prin hotărârea 916 din 26.01.2006 a Comisiei Capitalei pentru Aplicarea Fondului Funciar, cei trei bă­trâni au fost bine­cuvântaţi cu o moşie de su­te de mi­lioane de euro. Dosarele girate cu atâta încre­de­re şi bu­nă­voinţă de autorităţi erau pe nu­me­le celor trei şi au băgat sute de milioane de euro în bu­zu­narele băieţilor deştepţi din imobilia­re. Jur­na­­lul Naţional relatează pe larg culisele ma­fiei imo­­bil­ia­re care a ales drept paravan bătrâni lipsiţi de apărare.