x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Baia socială pentru ţigani

0
Autor: Irina Munteanu 01 Oct 2010 - 00:00
Baia socială pentru ţigani Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Unul dintre puţinele proiecte PHARE încă funcţionale.



Blocurile se uită prin ferestrele fără geamuri la oamenii care au ieşit afară să se bucure de ultimele rămăşiţe ale verii. Vântul adie fără curaj, cât să um­ple o fustă verde atârnată la uscat pe o frânghie. Copiii au fugit de mucegaiul din băile în care nu mai curge apă de vreo opt ani şi de singura ca­me­ră, pe care o împart cu părinţii şi fraţii, şi se bălăcesc în zoaiele care se preling din covorul unui vecin care  îşi permite apă curentă. Aici, în cartierul George Coşbuc din Cugir, trăiesc vreo 1.600 de ţigani. Veniţi din toate col­ţurile ţării atunci când s-au cons­truit fabricile, la salarii mari şi locuri de muncă sigure, rămaşi fără serviciu unul după altul, când fabricile şi-au res­trâns activitatea, trăiesc acum de pe o zi pe alta, fără să-şi permită luxul fac­turilor achitate. Pentru ei, în 2005 a început construirea unei băi sociale, printr-un proiect PHARE, în care 48.690 de euro au reprezentat fi­nan­ţare nerambursabilă, iar restul din 51.124 de euro - contribuţia Primă­riei Cu­gir. Astăzi, baia socială din Cu­gir este unul dintre puţinele proiec­te PHARE din ţară care încă func­­ţio­ne­a­ză. Banii nu s-au dus de această dată doar pe campanii de informare, flu­turaşi şi conferinţe, ci au cons­truit ceva durabil. "De ce aţi făcut baie so­cială, şi nu o capelă?", au zis unii la început. Dar când au văzut că fiii lor sunt respinşi de colegi la şcoală, pentru că miroseau urât, au început să înţeleagă.

Într-o centrală termică dezafectată, muncitorii, ţigani cei mai mulţi dintrei ei, au curăţat pereţii, i-au vă­ruit, au pus instalaţii sanitare şi apoi au venit să se spele. Gratuit, până la începutul acestui an, când criza a pus tarif şi pe baia săracilor. Acum, să speli o maşină de rufe costă 3,5 lei, su­mă în care intră şi detergentul. Co­piii încă se pot spăla gratuit, şi ei sunt cei mai amatori de baie, de voie, de ne­voie, pentru că altfel nu-i primeşte la gră­diniţă. Din cei 1.600 de locuitori, vin să facă baie 30-40 de persoane pe săptămână. Ela Moldovan, o femeie blondă, cu ochi albaştri, de vreo 50 de ani, e una dintre fidele. "Igiena e pe primul loc; vă daţi seama în colectivitate ce înseamnă un cap curat. Vin cu rufele şi de două ori pe săptămână. Trăiesc cu 70 de lei pe lună, ajutor social, într-o cameră confort sporit cu cei patru nepoţi, pe care îi am în întreţinere. Părinţii lor lucră cu ziua la ciuperci şi fructe de pădure, că nu ştiu dacă aţi aflat, dar aici în Cugir puterea-s ciupercile", spune femeia, îşi şterge fruntea şi continuă inventarul necazurilor: "Nu putem lua detergent, săpun şi clor, că avem nevoie de pâine. Ne descurcăm greu. La noi, în blocul 24, apa o fost sistată şi ne ajutăm de la unul la altul cu o găletuţă de apă, că acum ne-o pus apă pe coridor. Vine în fiecare lună să plătim apa şi gunoiul, dar nu vede, când merge pe drum, rahatul în fiecare săptămână, când dă pe-afară canalul ăla. Am spus că plătim, chiar şi în rate, dară numai să vină să repare canalul. Împreună trebuie să găsim o soluţie". Ela a muncit la fabrica de cablaj din Orăştie, a făcut datorii mari la bancă pe vremea când avea salariu şi acum se uită cu disperare la viitorul care nu-i promite nimic bun. "Am fost la săpat după fier vechi. De şapte ani solicit la Primărie să-mi dea un loc de muncă, să mă lase măcar trei luni să mătur pe stradă, dar n-am găsit clemenţă", se enervează Ela. Mergem la ea acasă şi descoperim, dincolo de pereţii scorojiţi ai holului, o oază de bun-simţ. E doar o cameră, dar gresia de pe jos e curată, lucrurile sunt aşezate ordonat şi aerul e curat. Într-un bloc alăturat, la familia Poienar e tot aşa, curat. Câteva borcane cu murături şi fasole verde stau pe o masă. N-o să le prindă iarna acolo, pentru că oamenilor le e foame tot timpul. Pe un dulap, urmă a co­ch­e­tă­riei femeii de 31 de ani bolnavă de hepatită B, e o cutie de cremă pe care scrie "Skin so soft".

Alături, la familia Birişan, nu e doar lipsă de apă, ci şi de hărnicie. Coji de ouă, de seminţe, ambalaje de cafea instant, toate stau aruncate pe jos, pe toată podeaua. Maria Birişan n-are decât 39 de ani, dar gura fără dinţi îi creşte vârsta. La fel, cei cinci copii pe care i-a născut şi cel care e încă în burtă. În ziua în care am ajuns la ea, nu-şi trimisese copiii la şcoală, pentru că nu li se uscaseră hainele ­spălate în maşinile băii sociale. Fe­meia a lucrat în fabrică, la tâm­plărie. Acum îşi strânge pumnul şi îi cere lui Băsescu nu altceva decât să-i dea de lu­cru. Fiica ei, Iuliana, e frumoasă şi cu­­rată. Are 17 ani şi s-a oprit la opt clase, pentru că mama a decis că le-a venit rândul şi celorlalţi copii să meargă la şcoală. Pe rând, că nu sunt bani de haine şi de rechizite pentru toţi odată. Nici nu-şi imaginează ca Iuliana să plece din Cugir într-un loc unde şi-ar putea găsi mai uşor de lu­cru: "Cum să plece de lângă mine? De-abia ştie bine Cugirul. Până nu mor eu, îi altceva". Iuliana caută mă­tu­ra şi îmi mărturiseşte că face baie cam des, uneori şi de patru ori pe săp­tă­mână, fie şi cu apă rece. Iisus se ui­tă la ea cu milă, din covorul de pe pe­rete.

Adriana Muntean e româncă şi a crescut în acest cartier. Mama ei a fost profesoară la o şcoală unde ju­mă­tate din elevi erau romi. De opt ani, Adriana lucrează la proiecte pentru ţigani şi este coordonator al "Băii so­ciale" în cadrul Serviciului public de asistenţă socială Cugir. Ea îi des­crie pe ţigani ca având cultul muncii brute: "Sunt ca şi copiii, dacă îi înveţi să facă ceva, fac. E nevoie de multă răbdare şi înţelegere pentru ceea ce le este specific, dar, dacă se simt încurajaţi, muncesc". Baia socială a luat naştere dintr-o nevoie reală, nu dintr-un proiect făcut în birou, şi de aceea este eficientă. "Am făcut asta din necesitate, altfel cartierul devenea bombă sanitară. Românii au mai avut posibilitatea financiară să îşi pună centrală, dar nu la fel s-a întâmplat cu romii slab calificaţi, care au rămas primii fără serviciu. Aici oamenii se îmbolnăveau din ce în ce mai des. Şi acum este în continuare în cartier focar de TBC. Mulţi au murit de silicoză. Problemele lor nu pot fi rezolvate, ci doar ameliorate. Tot ce se face pentru romi se vede doar în timp. Încercăm să depunem un proiect pe economie socială. Ei au lucrat în fabrici şi se pricep la prelucrarea me­talului, dar nu pot fi angajaţi la fabrica unde se execută cutii de viteză pentru autoturismele Mercedes, pentru că nu au calificarea ridicată ce se cere acolo." Ea crede că o campanie de informare pentru ţigani trebuie să fie doar o anexă a proiectului concret. Altfel, oamenii rămân doar cu vorbele şi continuă să trăiască în aceleaşi condiţii proaste. "Întâi rezolvi problemele de infrastructură şi apoi pe cele de fineţe. Mentalitatea nu se poate schimba decât treptat."

Poate de aceea mulţi locuitori din cartier nu folosesc baia socială. Terezia mărturiseşte că nu a fost la baie niciodată: "N-am chef să mă duc acolo, mi-i ruşine. Îmi dau oamenii apă şi fac baie acasă", spune femeia care trăieşte din 230 lei pe lună, pensie de handicap. Încerc să o conving să meargă la baie şi îşi ascunde faţa încreţită într-un zâmbet. Câteva păpuşi dezbrăcate stau la păstrare pe pat; nepoţii Tereziei nu le duc acasă, la "blocul NATO", pentru că acolo e chiar mai rău. I se spune aşa pentru că trăiesc laolaltă români, ţigani, unguri, saşi, moldoveni, olteni. N-au apă curentă, dar au programe tv tot timpul, graţie antenelor parabolice, care se străduiesc să ascundă dezastrul lăsat de opt ani fără apă. Crista­lin, unul dintre locatari, proaspăt bărbierit, încălţat în pantofi albi, curaţi, are 35 de ani şi nu a muncit nici măcar o zi în viaţa lui. El merge şi de două ori pe săptămână la baia socială şi îşi doreşte ca, într-o zi, Primăria să-i dea serviciu.
La etajul trei, pervazul ferestrei e greu de flori; flori de plastic care trăiesc fără apă pentru totdeauna. Un copil se scarpină în cap. Baia socială e o picătură de apă prea mică pentru cartier.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de