x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bani, monede, bancnote

0
Autor: Rodica Mandache 26 Ian 2013 - 00:21
Bani, monede, bancnote Thinkstock


“Este interesant de observat că deşi moneda circulă zilnic şi de ea se leagă atâtea interese, oameni nu au o concepţie exactă şi precisă a rolului şi a însemnătăţii sale.”- Virgil Madgearu

În ultima vreme, m-am împrietenit cu Bancă Naţională, de fapt ea se-mprieteneşte cu noi, căci o dată pe lună îşi adună prietenii şi angajaţii în seri culturale de excepţie. Şi aşa am ajuns să cunosc mai bine lumea bancară.
Mi-am îmbogăţit biblioteca aşa, cu vro patru volume elegante, cărţi foarte interesante, care merită premiul pentru distincţie.
Cărţile sunt ”Banca, banii şi bancherii”, “Legendele bătrânei Doamne”, “Tezaurul României la Moscova”, “Istoria leului (de la taler la leu)”.
Despre asta am să scriu, căci sunt sigură că o să intereseze pe multă lume. Vorba lui Shakespeare din Titus Andronicus:
“Magia banului,/Tu i-ai cheltuit pe toţi aici.”
Bani, istorie monetară – culturală.
Dacă am face o scurtă istorie a monedei în România, am afla că circulaţia banilor a început odată cu stabilirea coloniilor greceşti la Marea Neagră. Se pare că monedele folosite de către daci erau monedele macedonene, romane.
Odată cu Căderea Imperiului Roman au apărut monedele bizantine şi mai târziu, dinarii. Nu ştiu prin ce asociaţie de la cuvântul dinar, ne-am ales cu cuvântul “ban”.
Mai bine de trei secole, la noi au circulat doar monedele altor state.
Prima monedă românească a fost talerul. E străbunicul leului, e precursorul monedei naţionale româneşti. Talerul are o istorie frumoasă, multe pagini în istoria monetară. A avut mai multe variante şi o circulaţie intensă.
Löwer-taler – apoi în secolul XVII – talerul leu devine monedă de argint cu cea mai intensă circulaţie în ţările romane şi-n întreaga Peninsulă Balcanică. Are o mare popularitate, chiar şi după secolul XVIII. Dar în secolul XVIII apare o monedă numită leul. Leul este divizat în 40 de parale.
După Unirea Moldovei cu Ţara Românească, din 24 ianuarie 1859, sub Al. Ioan Cuza, fragila Românie în drumul ei spre o ţară modernă a încercat să înfiinţeze un sistem monetar românesc după modelul francez. Frântă ne sprijinea, dar la un moment dat s-a retras. Nu voia conflicte cu Imperiul Otoman. Noi am fi vrut ca moneda să se numească “roman” sau ”romanat”. Asta era în 1860.
În 1867, prin adoptarea legii monetare, leul devine monedă naţională. Leul naţional e împărţit în 100 de unităţi, care se numesc bani. Atunci s-au emis monede de aramă, cu valoare de 1,2, 5 şi 10 bani. Dar primele monede cu inscripţia leu erau de aur – 20 de lei şi de argint 10 lei (1870). 1870 este anul în care s-a inaugurat Monetăria Statului.
1877 ne aduce independenţa statului. Apar primii bani de hârtie cu valoare de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 lei.
În 1880, se înfiinţează Bancă Naţională a României. BNR devine emitentul exclusiv al bancnotelor de hârtie. Ele erau de inspiraţie franceză. Valorile cresc şi sunt de 20, 100 şi 1000 lei (1881).
Primul Război Mondial creste inflaţia şi moneda metalică începe să dispară. Acum este suspendată convertibilitatea în aur a bancnotelor româneşti.
Puterile centrale hotărăsc pentru România emiterea unor bancnote pe care le scoate Bancă Generală a României ce funcţiona cu capital nemţesc. În România acelor vremuri, circulau trei feluri de bancnote emise BNR, BGR şi Ministerul de finanţe.
1920 – este anul unificării monetare din România. Suntem după Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Unificarea monetară a devenit necesară, astfel că toate valutele care circulau în provinciile româneşti au fost preschimbate în lei româneşti.
Războiul e departe. Leul devine din nou convertibil în aur. 1 leu = 10 mg de aur.
1947. A trecut şi cel de-al doilea Război Mondial (Doamne, ce uşor e pe hârtie!). Dificultăţile economice ale ţării noastre sunt uriaşe, ajung la apogeu, inflaţia creşte şi apar bancnote cu cea mai mare valoare în istoria românească – 5.000.000 lei. Reformă monetară şi 1 leu devine egal cu 20.000 lei vechi.
Stabilizarea din 1952 a fost extrem de dură.
1966. Republică Socialistă România trăieşte o nouă emisiune monetară, odată cu trecerea de la Republică populară la cea socialistă. Bancnotele circulă paralel.
Din 1966 până în 1989, am avut acelaşi fel de bancnote.
În 1991, BNR scoate prima emisiune de bancnote după căderea comunismului. BNR devine după 90 de ani instituţia cea mai importantă din stat şi preia funcţiile tradiţionale de bancă centrală. Apare bancnota de 500 lei cu chipul lui Brancusi. Până în anul 1994, toate bancnotele şi monedele din epoca comunistă au fost înlocuite.
Între 2004 şi 2005, monedă naţională devine “leul greu”.
Leul a rămas până în ziua de azi monedă naţională a României.
În 1999, Banca Naţională a României a pus în circulaţie pentru prima oară o bancnotă de polimer – 2000 lei Eclipsa totală de soare din 11 August 1999.
Acest tip reprezintă vârful tehnologiei de fabricaţie şi are avantajul că e foarte greu de falsificat. Din 2005 , toate bancnotele sunt fabricate din polimeri.
Sunt şi emisiuni destinate colecţionarilor, cu o estetică deosebită şi sunt fabricate din aur şi argint.
Şi-n încheiere, un citat din Mugur Isărescu – guvernatorul BNR:
“Apreciem că este deosebit de util pentru public să ştie ce poate şi ce nu poate face Banca Naţională a României, precum de unde vine şi încotro se îndreaptă această instituţie”.
Citeşte mai multe despre:   banca nationala a romaniei

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...
Serviciul de email marketing furnizat de