Banii inapoi!

O gasca de potentati si pile politice a incasat mi-liarde de lei vechi ca sa nu vanda CEC. Micul grup de interese al liberalilor grupati in jurul lui Tari-ceanu, in frunte cu mi-nistrii Vladescu, Olteanu si Voicu, a fost stipendiat pentru esecul grandios al privatizarii CEC cu peste 12 miliarde de lei vechi. Sin-gurul intrus la impartirea banilor a fost democratul Bodu. Daca ar avea un dram de decenta, toti ar trebui sa aduca inapoi banii de-acasa. In schimb, culmea tu-peului, CEC-ul se capitalizeaza de la buget…

O adunatura de potentati si pile politice a incasat miliarde de lei vechi pentru onoarea de a face parte din comisia de privatizare a CEC. Dat fiind ca procesul de trecere a bancii de stat in proprietate privata a fost un esec grandios, decent ar fi ca demnitarii Sebastian Vladescu, Bogdan Olteanu, Mihai Voicu, Sebastian Bodu si colegii lor sa aduca inapoi banii de-acasa.

La finele lui 2006, comisia de privatizare a CEC a respins oferta de 560 de milioane de euro depusa de National Bank of Greece (NBG), considerand ca pretul pentru 69,9% din actiuni era prea mic. Dupa ce banca ungara OTP, celalalt investitor calificat in etapa finala, nu a depus o oferta imbunatatita, NBG evalua intregul pachet de actiuni al CEC la 800 de milioane de euro. Ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a anuntat ca privatizarea bancii nu va fi reluata mai devreme de doi ani, perioada in care institutia de credit va fi restructurata.

PRIN EI INSISI. Tentativa de privatizare a CEC s-a jucat, cu mici exceptii, in mica si vesela familie a liberalilor. Numit presedinte al Comisiei de privatizare, in calitatea sa de ministru al Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, membru al PNL, a ridicat, pentru iscusita sa activitate, 68.505 RON (685,05 milioane de lei vechi). Cu ce-a mai carpit si din Comisia de privatizare a BCR, operatiune care macar a reusit, un mizilic de 112.610 RON (1,126 miliarde de lei vechi), seful Finantelor a reusit sa duca la capat - conform traditionalului slogan liberal "prin noi insine" - un an fructuos; pentru el. Venituri asemanatoare, cu amendamentul ca a incasat in plus 28.131 RON (281,31 milioane de lei vechi) ca membru in Consiliul de Administratie al Eximbank, a reusit sa cumuleze si intrusul PD in aceste operatiuni, seful ANAF, secretarul de stat Sebastian Bodu.

BUTOIUL CU MIERE. Demisionat mai devreme, in urma unui scandal privind incompatibilitatea sa, provocat de colegul sau de partid Crin Antonescu, presedintele Camerei Deputatilor n-a apucat sa incaseze "decat" 26.762 lei noi (267,62 milioane de lei vechi) ca indemnizatie pentru participarea la sedintele Comisiei de privatizare a CEC. Placerea de a incasa restul banilor, pana la concurenta sumei incasate de colegul sau de partid Sebastian Vladescu, i-a revenit altui liberal, Decebal Traian Remes, redescoperit ca specialist de echipa Tariceanu. E drept ca, pana sa se rupa de langa butoiul cu miere de la CEC, Bogdan Olteanu reusise sa duca pana la capat nobila misiune de privatizare a BCR, alaturi in general de acelasi mic grup de interese, fapt pentru care si-a incasat obolul de 112.610 RON (1,126 miliarde de lei vechi). Intru visatul succes al privatizarilor liberale a pus umarul si Mihai Alexandru Voicu, fost secretar general al Guvernului, actualmente ministru pentru Relatia cu Parlamentul. Aterizat ceva mai tarziu in Comisia de privatizare a CEC, ca reprezentant al Ministerului Justitiei, care probabil terminase toti specialistii, daca a ajuns sa apeleze la rezervele de cadre guvernamentale, junele liberal a aflat pe pielea lui cum se plateste (in)competenta: 23.088 RON (230,88 milioane de lei vechi). Una peste alta, numai plata indemnizatiilor celor 11 membri ai Comisiei de privatizare a CEC, care a reusit "performanta planetara" de a propune la unison oprirea acestui proces, a usurat Romania de modica suma de 1.238.710 RON (12,386 miliarde de lei vechi). In plus, statul a mai avut de achitat si contravaloarea contractelor de audit pentru strategia de privatizare a CEC. Incheiat initial cu JP Morgan (pentru suma de 240.000 de dolari, din care, conform spuselor ministrului Vladescu, au fost achitate 198.000 de dolari), documentul a fost ulterior, dupa schimbarea puterii, schimbat cu altul, cu KPMG; alti bani, alta distractie.

ALBINUTA. Ministrul Finantelor strange venituri de-a dreptul occidentale

ISTORIE. Demarata de Cabinetul Nastase in 2004, prin selectarea consultantului, privatizarea efectiva a CEC s-a bazat in noiembrie 2005, debutul efectiv, pe depunerea ofertelor preliminare neangajante din partea mai multor institutii: Banca dei Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Erste Bank, OTP Bank, Raiffeisen Zentralbank in consortiu cu Raiffeisen International Holding si Societe Generale. Ulterior, Erste Bank, devenita intre timp castigatoare a privatizarii BCR, si Societe Generale s-au retras din cursa. La sfarsitul lui 2005, procesul a fost intrerupt, dupa ce Guvernul a decis sa modifice strategia de privatizare, invocand succesul de la BCR. Ultima strategie, care a dus la esecul lamentabil de la sfarsitul anului trecut, a fost aprobata la sfarsitul lui aprilie 2006, cand procesul a fost reluat cu cei sase ofertanti ramasi in cursa. Ulterior, si-au mai pastrat interesul, manifestat prin depunerea unor oferte finale, National Bank of Greece, OTP Bank si Raiffeisen Zentralbank in consortiu cu Raiffeisen International Holding. Finaliste au fost desemnate NBG si OTP.

INVESTIGATIE LA CONCURENTA

Jurnalul Foto O data cu oprirea procesului de privatizare a CEC, Guvernul a decis si sa restructureze banca. Primul pas a fost majorarea capitalului cu 150 de milioane de euro (aport 500 de milioane de lei al Finantelor , unicul actionar). Astfel, capitalul social al CEC a urcat la 649,7 milioane de lei. Interesant este insa ca, in elanul de a capitaliza pe bani publici institutia bancara, Executivul a omis sa notifice, in conformitate cu prevederile legislatiei europene, Consiliul Concurentei cu privire la intentiile sale. Daca majorarea de capital reprezinta ajutor de stat, atunci operatiunea va fi analizata de Comisia Europeana, autoritatea suprema din UE in materie de concurenta. "Pentru a incadra majorarea de capital in legislatia referitoare la ajutorul de stat trebuie cunoscute detalii privind modul in care s-a realizat actiunea. Acest lucru este necesar, avand in vedere ca, pentru a reprezenta ajutor de stat, infuzia de capital trebuie sa implice resurse de stat/bugetare", se arata intr-un comunicat de presa al consiliului. Potrivit sursei citate, o majorare de capital prin reevaluarea patrimoniului nu implica renuntarea la venituri cuvenite bugetului de stat si, prin urmare, nu reprezinta ajutor de stat. De asemenea, capitalizarea unei parti a profitului nu implica elemente de ajutor de stat decat in situatia in care statul renunta la dividendele cuvenite bugetului de stat. Renuntarea la dividende exclude orice elemente de ajutor daca statul se comporta precum un investitor privat prudent, se mai spune in comunicat. CEC a anuntat, in replica, faptul ca infuzia de capital este prima dupa 1989, intrucat in anii anteriori majorarea capitalului social si a fondurilor proprii s-a realizat in exclusivitate prin reevaluarea patrimoniului si din capitalizarea unei parti a profitului.