Banii pot fi preschimbati oricand

BNR propune ca banii actuali sa poata fi preschimbati chiar si peste 100 de ani. Primele reactii la aparitia preturilor afisate in lei noi: tinerii regreta ca nu mai sunt milionari, batranii se bucura ca pot face calcule ca pe vremuri.

Ne pregatim portofelele bune pentru maruntis

De astazi preturile vor fi afisate obligatoriu atat in lei vechi, cat si in lei noi. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, spune ca acesta este cea mai buna metoda de popularizare a leului greu.

CONTROL. Mugur Isarescu sustine ca dubla afisare s-a facut fara cresterea preturilor

Bucuresti - Dubla afisare, bine primita

Cluj - Tinerii se simteau "milionari"

Iasi - Confuzie si entuziasm in Copou

Ploiesti - "Ce ne trebuie noua leul greu?"

Gorj - Contabili cu griji

Banca Nationala a Romaniei va propune Guvernului si Parlamentului ca preschimbarea leilor vechi sa se faca pe termen nelimitat. Aceasta este una dintre masurile prin care banca centrala vrea sa inspire incredere publicului in procesul de denominare, proces ce, potrivit guvernatorului BNR, nu trebuie sa provoace stres legat de valabilitatea banilor. O inlocuire normala va duce intr-o prima etapa la schimbarea a 25% din bancnote si monezi. In primele sase luni procentul de inlocuire va atinge 50%, estimeaza Mugur Isarescu.

IN GRAFIC. Guvernatorul a facut ieri o demonstratie de forta asupra ceea ce insemna trecerea la leul greu. "Nu sunt intarzieri, realizarea noilor insemne monetare se desfasoara conforma graficului aprobat. BNR a avut o serie de intalniri cu reprezentantii bancilor comerciale, cu cei ai marilor retele de magazine", a spus guvernatorul.

BANII MICI. "Personal cred ca foarte repede se vor schimba monedele si bancnotele de valori mici", considera Isarescu. Chiar si bancnota de 100.000 de lei va fi destul de repede inlocuita de cea de 10 lei, anticipeaza guvernatorul. Pe 20 aprilie 2005 va avea loc prezentarea oficiala a noilor bani, care vor intra insa in circulatie abia de la 1 iulie 2005. "Cred ca doua luni sunt suficiente pentru ca oamenii sa se familiarizeze cu noii bani", considera guvernatorul. Asta cu atat mai mult cu cat, noile cupiuri au peste 90% aceeasi grafica cu cea a leilor vechi. Premiera este reprezentata de aparitia bancnotei de 500 de lei cu o valoare de aproape 200 de dolari sau 140 de euro, conform cursurilor actuale de schimb.

O alta noutate este faptul ca moneda de 1 ban, ce va avea dimensiunea cele de 1 cent, va si exista in circulatie, spre deosebire de echivalentul ei, actuala moneda de 100 de lei. "In tezaurul BNR sunt saci de moneda metalica. Bancile nu o preiau pentru ca magazinele spun ca nu o doresc", explica guvernatorul lipsa de pe piata a monedei de 100 de lei.

ROTUNJIRI. Temerile legate de rotunjirea preturilor au fost nefondate, considera guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Daca preturile nu au fost rotunjite acum, introducerea monedei in circulatie la 1 iulie nu va avea de ce sa declanseze acest fenomen. Pana in prezent 90% din rotunjiri au fost in jos, in favoarea cumparatorului, a aratat Isarescu. Noile preturi deschid calea catre preturile UE, vom putea sa facem mai usor comparatii cu viitorul, nu numai cu trecutul. "Au fost comparatii cu preturile de acum 50 de ani, de dinainte de revolutie. Cred insa ca trebuie sa privim spre viitor, noile preturi lanseaza puntea spre comparatia cu preturile din Uniunea Europeana", a comentat guvernatorul.

NECESITATE. Denominarea a fost necesara deoarece adoptarea monedei euro in Romania este estimata abia pentru 2012-2014. "Pana atunci, moneda actuala ar fi fost greu sa fie perceputa ca o moneda convertibila", considera Isarescu.

SPRIJIN PENTU BANCI. Banca Nationala a luat decizia ca zilele de joi, 30 iunie si vineri, 1 iulie 2005 sa fie declarate zile lucratoare nebancare. Aceasta inseamna ca bancile au vor avea la dispozitie aceste zile pentru a-si reglementa activitatea de casierie. Programul de lucru cu clientii va fi decis la nivelul fiecarei banci comerciale.

PROMOVARE. Programul bancii centrale prevede tiparirea si distribuirea de materiale de informare inclusiv pentru nevazatori, copii si straini, dar si programe informative in universitati, scoli si alte institutii ale statului. In programul de informare intra si lansarea unui site la adresa: www.denominare.ro. Banca Nationala mizeaza in campania de promovare a procesului de denominare pe efectul afisarii concomitente a preturilor in lei vechi si noi, pe doua protocoale de colaborare cu Televiziunea Romana si Societatea Nationala de Radiodifuziune, precum si pe interesul presei fata de acest subiect. Potrivit guvernatorului BNR, afisarea preturilor in ambele variante, lei noi si lei vechi, cu patru luni inainte de introducerea efectiva a noilor bancnote, va avea un puternic efect de autopromovare.

PRETURI

"Au fost comparatii cu preturile de acum 50 de ani, de dinainte de revolutie. Cred insa ca trebuie sa privim spre viitor, noile preturi lanseaza puntea spre comparatia cu preturile din Uniunea Europeana"

LA TIMP

"Nu sunt intarzieri, realizarea noilor insemne monetare se desfasoara conform graficului aprobat. BNR a avut o serie de intalniri cu reprezentantii bancilor comerciale, cu cei ai marilor retele de magazine"

TERMENE

"Personal cred ca foarte repede se vor schimba monedele si bancnotele de valori mici. Chiar si bancnota de 100.000 lei va fi destul de repede inlocuita de cea de 10 lei"

VISTERIE

"In tezaurul BNR sunt saci de moneda metalica. Bancile nu o preiau pentru ca magazinele spun ca nu o doresc" - Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei

MAI IEFTIN

Pentru 2005 si pentru 2006 denominarea aduce BNR costuri suplimentare. Se asteapta insa ca pe termen lung sa se obtina beneficii din simplificarea manipularii banilor ce vor avea dimensiuni si greutati mai mici. Potrivit guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, economiile aduse de inlocuirea banilor ar trebui sa depaseasca cheltuielile legate de denominare in cel mult cinci ani. In vocabularul contabil se cheama ca in acest teremen denominarea se va amortiza.

CALENDARUL LEULUI GREU

1 martie 2005 - incepe dubla afisare a preturilor. Comerciantii si furnizorii de servicii sunt obligati sa afiseze preturile atat in lei vechi (ROL) cat si in lei noi (RON). Cei care nu respecta legea risca amenzi cuprinse intre 10 si 30 de milioane. Inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sunt cei care vor veghea la respectarea legii. 1 iulie 2005 - BNR va pune in circulatie leul nou, cu patru zerouri mai putin in coada. Bancnota de 10.000 de lei devine 1 leu greu, cea de 50.000 de lei se transforma in 5 lei, cea de 100.000 in 10 lei grei, cea de 500.000 de lei devine 50 de lei grei iar cea de un milion se tranforma in 100 de lei grei. Cea mai mare bancnota va fi cea de 500 de lei grei care nu are echivanet in banii vechi. Atat banii vechi cat si cei noi vor circula in paralel. 1 ianuarie 2007 - leul vechi iese din circulatie. Cei care raman cu bani la saltea in pot schimba gratuit la sucursalele BNR. 31 decembrie 2009 - potrivit legii denominarii spune ca inceteaza preschimbarea leilor vechi. BNR intentioneaza sa elimine acest termen limita.

Dubla afisare, bine primita

LEI DIFERITI. Preturi duplicitare la un magazin din Capitala

Anul acesta, prima zi a lunii martie aduce cu sine, pe langa traditionalele martisoare, o schimbare majora in viata economica si sociala post-decembrista a Romaniei. Asfel, din data de 1 martie 2005 incepe oficial procesul de schimbare la fata a monedei nationale, denominarea. Incepand de azi, comerciantii sunt obligati sa afiseze pe rafturi etichete cu preturile duble, atat in lei vechi, cat si in lei noi. In Bucuresti, agentii economici au preturile duble afisate inca de la sfarsitul saptamanii trecute. Si in magazinele mai mici leii noi erau alaturi de leii vechi pe rafturi si in vitrine. Dupa un tur prin magazine am constatat ca majoritatea au tiparite preturile si in lei grei. Preturile au fost afisate inainte de termenul limita pentru a-i obisnui pe cumparatori, dar si pe vanzatori cu noua identitate a leului. Chiar si vanzatorii de martisoare se conformasera noii reguli privind afisarea preturilor duble, pe tarabele lor existand produse care valorau 50 de bani. Daca tinerii nu sunt prea impresionati de aceasta noua schimbare, batranii, in schimb, devin usor nostalgici la vederea noilor preturi. In general, bucurestenii privesc cu ochi buni aceasta noua schimbare. Cumparatorii spera ca rotunjirile pe care comerciantii le vor face la transformarea leilor vechi in lei noi sa nu creasca preturile produselor. Leii vechi vor circula in paralel cu leii noi pana la 1 ianuarie 2007, urmand ca dupa aceasta data sa fie scosi din circulatie, pentru a face loc noilor monede si bancnote. (Radu Crivat)

Cluj - Tinerii se simteau "milionari"

DE 1 MARTIE. La anul pe vremea asta, ghioceii pe care ii vom oferi de Martisor vor costa 1 leu

Clujenii sunt foarte curiosi sa vada ce efecte va avea introducerea leului greu, dar, paradoxal, s-ar parea ca cei care se vor obisnui cel mai repede vor fi varstinicii. Un sondaj prin pietele si magazinele din Cluj a reliefat acest fapt. PARERI. "Mie nu mi se pare deloc grea trecerea pentru ca am trait o viata cu leul greu, adica mai mult de 40 de ani. Eu, de fapt, parca nu m-am obisnuit nici pana acum cu bancnotele astea noi, de dupa Revolutie. Mi se pare mai usor de lucrat cu moneda asta care va fi acum, ca nu porti dupa tine atatia bani", ne-a declarat Viorica David, care are 61 de ani.

Daca batranii au avantajul faptului ca au mai avut de-a face cu "leul greu", chiar daca nu i se spunea asa, tinerii asteapta cu interes sa vada ce efecte va avea acesta, desi nu sunt foarte increzatori ca va iesi ceva bun de aici.

"Eu sunt suparat ca nu o sa mai fiu milionar", a declarat, mai in gluma, mai in serios, un tanar de 27 de ani. Un altul, de data aceasta de 35 de ani, din comuna Valcele, a spus ca dupa cum a vazut el, lumea se cam teme de leul greu. "Io sunt sarac, n-am de ce sa ma tem. Sa le fie frica la aia care au bani multi. Io n-am ce sa pierd", a spus Ionel Lingurar.

OPTIMISM. La randul lor, comerciantii se pregatesc sa afiseze noile preturi: "Trebuie doar sa schimbam fisele din meniu incepand cu 1 martie si preturile in casa de marcat, de la 1 iulie. Nu este o problema foarte mare, deoarece de reprogramare se va ocupa firma de la care am cumparat aparatul", a afirmat administratorul unui restaurant-bar din Cluj-Napoca. Acesta crede ca nu vom suporta alte schimbari majore, decat aceea ca ne vom cumpara portofele mai potrivite pentru maruntis decat pentru bancnote. (Elena Stanciu)

Iasi - Confuzie si entuziasm in Copou

PRETURI. Electrocasnicele vor costa intre 400 si 600 lei

Leul greu ii incurca pe cei mai multi ieseni, cand li se cere sa-si exprime veniturile in noua moneda. Majoritatea comerciantilor ieseni au afisat pretul produselor in leul greu. Hipermarketurile si celelalte magazine mari s-au supus ordinului BNR. Exista insa si cateva exceptii: "Mai avem timp. Trebuie sa le punem zilele acesta", se justifica gestionarul unui magazin de carne. Pana si proprietarii de magazine second-hand si chiar majoritatea tonetarilor s-au conformat dispozitiei Bancii Centrale.

ORDINUL NU SE DISCUTA. "Am pus preturile in leu greu de saptamana trecuta. A fost ordinul patronului. La inceput ma intrebau ce inseamna preturile alea scrise in josul etichetei", a declarat vanzatoarea de la o toneta din cartierul Tatarasi. Femeia povesteste ca cei mai multi multi clienti sunt mirati cand vad cat costa in noua moneda produsul pe care si-l doresc.

La un magazin cu produse electrocasnice la mana a doua, proprietatul sta si asteapta clientii. El a fost constiincios si a aplicat deja tarifele produselor in leul greu. Astfel, o masina de spalat fabricata in 1998 poate fi cumparata cu doar 580 de lei. "Au venit si cumparatori mai grei de cap, care nu au auzit probabil de denominare. Credeau ca pretul in leul greu reprezinta rata pe luna. Le-am explicat si eu despre ce este vorba si apoi s-au minunat", spune amuzat Constantin Sava, proprietarul magazinului second-hand.

PIATA. Langa Piata Chirila din cartierul Tatarasi, cateva femei de la tara isi vand marfa pe trotuar: faina de grau si porumb, urzici, marar si patrunjel. Stau cu frica sa nu vina politia sa le amendeze. Maria are 35 de ani. Este din Popricani si nu are nici un fel de venit. Traieste din 400.000 de lei, alocatia celor doi copii. Se plange ca nu are electricitate acasa, pentru ca nu isi permite sa plateasca. A venit la piata in Iasi sa vanda zarzavat. Maria nu stie nimic de leul greu. Spune doar ca este saraca si a venit sa vanda marar si patrunjel. Vinde o legatura cu 5.000 de lei. "Cat este in leul greu? Cum adica? Nu am auzit de asta", se justifica Maria, care incepe sa se planga de conditiile grele de trai. Langa ea sta Eugenia din Iasi. A lucrat la fabrica Asam, de unde a fost data afara in 1994. Impreuna cu sotul are un venit lunar de 3.600.000 de lei. Cand sa explice ce venit va avea in leul greu, femeia se incurca. "3.600 de lei. Ce sa fac eu cu astia? Sa le taie zerouri, dar sa le creasca valoarea, ca nu avem cu ce trai. Pe timpul lui Ceausescu, din 3.000 de lei puneam si la CEC, mergeam la nunti si botezuri si aveam si de mancare", devine nostalgica ieseanca. Isi asaza gulerul la paltonul ponosit si scruteaza cu privirea imprejurimile. Se fereste de politie sa nu ia amenda, pentru ca vinde porumb si grau in loc nepermis si fara autorizatie. Eugenia nu este singura persoana din Iasi care greseste cand trebuie sa explice cum vor arata preturile. Sunt multi iesenii care se incurca in explicatii. (Mirela Cimpoi)

TIMISOARA

Inca de la sfarsitul saptamanii trecute, marile lanturi comerciale si unele benzinarii de renume din Timisoara au inceput sa afiseze preturile la produse si in leul greu. Operatiunea, dupa cum spun unii manageri, nu a fost deloc simpla, necesitand o atentie marita si ore intregi de munca din partea personalului de specialitate. Oarecum de asteptat, deruta a intervenit in randul cumparatorilor, acestia fiind bulversati de "preturile paralele". Mai in gluma, mai in serios, multi dintre ei ar fi preferat sa plateasca, pe loc, doar trei sute de lei, pentru cumparaturi in valoare de trei milioane. Evident, la fel ca in toata tara, pana astazi, toate societatile comerciale au fost nevoite sa afiseze valoarea produselor si in "leul greu". Inspectorii de la Protectia Consumatorului vor verifica in ce masura directivele BNR au fost puse in aplicare, amenzile pentru cei care nu respecta dubla afisare fiind intre 15 si 30 de milioane lei. Oricum, in general, denominarea a fost bine primita in Timisoara, cea mai mare parte a populatiei fiind de parere ca "leul greu" va aduce si mai multa bunastare in sanul familiilor. (Tiberiu Kiss)

GLUME CU DENOMINARE

Cel mai mare soc il au iesenii care merg la magazinele alimentare. Cand vad cat costa painea sau specialitatile din carne in leu greu, unii zambesc iar altii chiar isi fac semnul curcii. "Ne-am pregatit ca este magazinul mare. Un cubulet de drojdie ajunge in leul greu la 30 de bani, iar un kilogram de pastrama 19,90 lei", explica vanzatoarea de la alimentara. Ea precizeaza ca varstnicii devin nostalgici cand vad preturile in leul greu, iar tinerii sunt amuzati. Pensionarii sunt optimisti. Cred ca vor trai mai bine cu leul greu. "Are sa fie mai bine, asa cum a fost inainte de revolutia noastra. Denominarea inseamna ca dispar trei zerouri. 10.000 ramane 10 lei", spune convins un pensionar cu un venit lunar de 3.600.000 de lei. Tinerii par foarte bine informati. "Salariul meu este acum de 6.000.000 de lei. In leul greu voi avea 600 de lei, explica un agent in care preturile vor fi afisate in ambele variante sa inteleaga mai bine ce se intampla si sa se obisnuiasca cu procesul de donominare. Cei cu care am vorbit isi doresc un trai mai bun si venituri care sa le permita sa traiasca decent.

Ploiesti - "Ce ne trebuie noua leul greu?"

O data cu Martisorul, conform programului anuntat de BNR, toate preturile afisate de comercianti vor fi scrise obligatoriu si in leu greu. Trecerea la leul denominat nu prezinta mari dificultati pentru comerciantii tineri si cu scoala. In schimb, taranii care vand in pietele din Ploiesti nu au inteles prea bine cum vine situatia: "Adica pe o legatura de patrunjel, pe care luam pana acum 3.000 sau 5.000 de lei, sa cerem de la 1 martie doar 30 de bani? Pai noi pe ce mai muncim? De ce nu vine nimeni sa ne invete si pe noi ce sa facem? Mai bine sa ne bage mercurialul, pana ne obisnuim", cere plin de naduf un taran venit cu zarzavat in piata. Un comerciant care vinde pere, al caror pret a fost afisat in euro, e vehement: "Ce ne trebuie noua leu greu, daca tot intram in Uniunea Europeana? Trebuia sa trecem la euro, ca toate popoarele civlizate din Europa". Taranii care vand in piete cer ca administratorii sa afiseze mercuriale si cu noile preturi, astfel incat si vanzatorii si cumparatorii sa stie cat costa un kilogram de morcovi, unul de cartofi ori un borcan cu miere. Ca sa nu greseasca nimeni. (Nina Marcu)

Gorj - Contabili cu griji

Trecerea de la leul vechi la cel greu va da multe batai de cap gorjenilor, care spun ca se vor acomoda cu greutate. Desi afisarea preturilor in lei grei va fi obligatorie din luna martie, mai multi agenti economici din Gorj au inceput sa faca acest lucru din zilele trecute. Chiar si tarabagiii care vand martisoare si-au afisat si pretul marfurilor in lei grei. Astfel, pentru un martisor care costa in prezent 5.000 de lei, comerciantii afisasera si pretul in leul greu, 0,50 bani.

Leul greu va intra insa pe piata la 1 iulie a acestui an si va circula in paralel cu leul vechi pana la sfarsitul anului. Gorjenii spun ca ar trebui o perioada mai lunga pentru acomodare. "Sper sa-mi primeasca si leii astia, ca eu nu stiu cat costa in leii grei", spune o batrana. Multi dintre oameni nu stiau nici cat reprezinta leul greu. Comerciantii au afisat si noile preturi, pentru ca oamenii sa se obisnuiasca. "Suntem obligati sa facem acest lucru de la 1 martie, asa ca am luat-o inainte. Ne va fi greu la calcule si in special contabililor, dar trebuie sa ne aliniem", a declarat o vanzatoare a unui supermarket. (Gabriela Mladin)