x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Băsescu – pe lege cu legea călcând

0
15 Ian 2008 - 00:00
Băsescu – pe lege cu legea călcând


Articolul 16 (2) din Constituţia României prevede că "nimeni nu este mai presus de lege". Nu de puţine ori însă, folosindu-se de statutul său de şef al statului, preşedintele Băsescu a obţinut şi folosit informaţii pentru distrugerea adversarilor politici, chiar dacă legea nu i-o permitea nici lui.

Articolul 16 (2) din Constituţia României prevede că "nimeni nu este mai presus de lege". Nu de puţine ori însă, folosindu-se de statutul său de şef al statului, preşedintele Băsescu a obţinut şi folosit informaţii pentru distrugerea adversarilor politici, chiar dacă legea nu i-o permitea nici lui.


De-a lungul celor trei ani de mandat, respectarea legii a devenit un laitmotiv în declaraţiile şi discursurile publice ale preşedintelui Băsescu. Numai că de multe ori şeful statului însuşi a fost cel care a încălcat legea, terenul predilect fiind Justiţia. Folosindu-se de calitatea de şef al statului (în virtutea căruia s-a şi autodeclarat cea mai informată din România), Traian Băsescu a deschis uşi, atât sieşi, în bătălia politică, cât şi celor care i-au fost aproape. Şi asta chiar prin încălcarea legii.


COMISIA TISMÅNEANU. Un caz relativ recent a avut loc la întocmirea de către o comisie prezidenţială a raportului Tismăneanu în baza căruia preşedintele Traian Băsescu a condamnat comunismul în Parlament. Cu girul şefului statului, membrii comisiei au avut acces neîngrădit la documente. "Îi asigur domnului Tismăneanu acces sigur, respectând legile statului român. Dar nu va fi segment al vreunei arhive, oricât ar fi ea de secretizată, pe care să doriţi să o accesaţi şi să nu puteţi să o accesaţi, pentru că, fiind comisie prezidenţială, vă pot asigura că şeful statului român are acces în orice arhivă", declara Băsescu. Şi dădea aceste asigurări în condiţiile în care articolul 22 al Legii Arhivelor Naţionale (16/1996) prevede, fără a stabili excepţii, că "documentele a căror cercetare poate afecta interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin datele şi informaţiile pe care le conţin, sau cele a căror integritate fizică este în pericol nu se dau în cercetare".


TERMENE. Legea 16/96 cuprinde în anexă şi o listă a termenelor după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Astfel, documentele medicale, după o sută de ani de la crearea lor; registrele de stare civilă, după o sută de ani de la crearea lor; dosarele personale, după 75 de ani de la crearea lor; documentele privind viaţa privată a unei persoane, după 40 de ani de la moartea acesteia; documentele referitoare la siguranţa şi integritatea naţională, după o sută de ani de la crearea lor; documentele privind afacerile criminale, după 90 de ani de la crearea lor; documentele privind politica externă, după 50 de ani de la crearea lor; documente ale societăţilor comerciale cu capital privat, după 50 de ani de la crearea lor; documentele fiscale, după 50 de ani de la creare; documentele notariale şi judiciare, după 90 de ani de la crearea lor.

Mai mult, cheia de la arhive dată de Băsescu Comisiei Tismăneanu a stârnit nemulţumiri. Mai mulţi istorici au criticat faptul că membrii Comisiei Tismăneanu foloseau documentele la care au avut acces în baza permisului prezidenţial de liberă trecere nu numai pentru întocmirea raportului de condamnare a comunismului, ci şi ca material pentru viitoare cărţi personale, ceea ce duce la concurenţă neloială.


CAZUL ILIESCU. Pe de altă parte, dar numai declarativ, şeful statului a susţinut ideea desecretizării arhivelor şi pentru mulţime, idee susţinută şi într-un context-cheie: dosarul de cadre al adversarului său politic, Ion Iliescu. "Îmi este greu să cred că nu avem dosare de personal ale demnitarilor fostului regim", a spus Băsescu. El a susţinut că demnitarii comunişti aveau dosare de personal, la fel cum "fiecare dintre noi avem, probabil, dosarul de personal la societăţile unde lucrăm". "Arhivele CC sunt păstrate nealterate, ele stau 50 de ani şi vor trebui desecretizate", a spus preşedintele. Altădată, referindu-se strict la cazul lui Iliescu, Băsescu s-a declarat convins că dosarul acestuia există. "Dosarul domnului Iliescu, îmi este greu să cred că nu avem dosare de personal, sunt convins că avem dosarul în arhivele de personal ale CC", a spus Băsescu. Cu o altă ocazie, la 15 mai anul trecut preşedintele suspendat Traian Băsescu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că discursul lui Ion Iliescu este "un discurs obişnuit unui activist de partid obişnuit să mintă". Iliescu a fost unul dintre creierele puciului care a dus la suspendarea sa, a acuzat Băsescu, afirmând că la baza reacţiei violente din partea fostului şef de stat stă un lucru extrem de grav: în dosarul Revoluţiei se prefigurează acuzaţia de genocid, care îl priveşte direct.


PURTÅTOR DE CUVÅNT. Şi Traian Băsescu a dovedit că ştie nu numai ce se află prin dosarele de la Arhive, ci şi în cele de la Parchet printr-o serie de declaraţii interpretate ca motive, dar şi ca avertismente date adversarilor politici, pentru a se teme de el. Şi aceasta chiar cu încălcarea Codului de Procedură Penală din care rezultă că faza urmăririi penale nu este publică, precum şi a prezumţiei de nevinovăţie prevăzută în CPP, Constituţie, jurisprudenţa şi Convenţia CEDO. Astfel, anul trecut, la bilanţul Parchetului General, Traian Băsescu declara: "Estimez că vor fi dosare grele care mai devreme sau mai târziu se vor apropia de finalizare şi care vor viza persoane politice importante. Vă cer un singur lucru: aplicaţi fără discriminare legea". La vremea respectivă, preşedintele Băsescu, prezent la o emisiune TVR la care a intervenit telefonic şi premierul, a făcut trimitere la neregulile din retehnologizarea Porţilor de Fier pe vremea când Tăriceanu era ministrul Industriilor. Tot la bilanţul amintit, şeful DNA, Daniel Morar, a afirmat că din dosarul Hidroelectrica a fost disjunsă o cauză legată de retehnologizarea Centralei Porţile de Fier. Morar a precizat că noua cauză este în fază de cercetare, premergătoare urmăririi penale.


Un alt caz în care şeful statului s-a pronunţat este cel al fostului ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeş, acuzat că ar fi primit mită pentru a aranja o licitaţie, o parte din filmul mitei fiind difuzat de TVR. Traian Băsescu a declarat în acest context că în dosarul trimis la Cotroceni de Parchetul ICCJ referitor la Remeş sunt destule alte documente, "lucruri mai concrete" decât cele care au fost prezentate în filmele difuzate, "probe mai puternice, scrise, zguduitoare la adresa unui ministru, nu bani". Întrebat de o jurnalistă dacă s-a uitat în dosar, preşedintele Băsescu a răspuns: "Doamnă, mă uit în toate dosarele care sunt adresate preşedintelui României. Cum aţi judeca dacă s-ar trimite preşedintelui un dosar în care să nu se uite?". Anterior, şeful statului declarase că este exclusă posibilitatea ca materialul difuzat de TVR în cazul Remeş să fi "ieşit" de la Palatul Cotroceni, "tot documentarul" trimis de Parchet fiind încuiat la el în birou, iar el nu l-a dat. Şeful DNA, Daniel Morar, declarase la rândul său că nu ştie cum au ajuns imaginile la TVR, dar că, în mod sigur, "nu au plecat de la DNA" şi nu a exclus varianta ca imaginile să fie furnizate de la Preşedinţie, care deţinea toate probele din dosar. "Nu ştiu cum au ajuns aceste imagini la TVR. Dar interceptările s-au realizat pe baza unor mandate emise de un judecător. Flagrantele se pot face şi în faza actelor premergătoare", afirma Morar.

 

Marius Oprea: "Nu s-a întreprins nimic pentru o condamnare reală, şi nu doar formală a regimului comunist"

Preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR), Marius Oprea, susţine că preşedintele Traian Băsescu şi Comisia Consultativă de la Palatul Cotroceni, prezidată de Vladimir Tismăneanu, nu au "întreprins nimic pentru o condamnare reală, şi nu doar formală a regimului comunist", într-o scrisoare deschisă adresată lui Tismăneanu.

Prezentăm integral textul acestui document (format .doc) care detaliază activitatea IICCR, prezentând şi o listă de proiecte derulate de Institut, care au legătură directă cu recomandările Raportului Final al Comisiei constituite sub patronajul preşedintelui Traian Băsescu, după cum susţine Marius Oprea.

 

Mai multe informatii puteti gasi in articolul  A jucat pe altă carte - Constituţia paralelă


Citeşte mai multe despre:   special,   basescu,   traian,   preşedintele,   statului,   şeful,   dosarul,   documentele,   crearea

 



Mai multe titluri din categorie

Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului

Bolintin Vale - viața sub amenințarea cuțitului
Galerie Foto De vreo zece ani stă Bolintinul Vale sub amenințarea șișului cocalarilor. Țiganii au apărut prin 2013, fugiți de la Răcari-Dâmbovița, după ce crăpaseră unuia capul cu toporul. Legenda urbei zice cum cocalarii au ajuns la Bolintin după o înțelegere cu fostul primar: edilul le face intrarea în periferia așezării, ei dau voturi la alegerile locale. Încă de la descălecare au început cu găinăriile prin mahala, iar, în timp, au evoluat până la perceperea de taxe de protecție. Degeaba a scris actualul primar la “Interne”, să se plângă că  oamenii din oraș rămân fără garduri, găini sau mașini. Răspunsul a fost sec: e pandemie.

Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare

Vânătoare de mașini în sectorul 6, timp de 350 de zile pe an. Ocazional, și în weekend, dar și în zilele de sărbătoare
Galerie Foto Primăria condusă de liderul liberalilor bucureșteni, Ciprian Ciucu, le-a pus gând rău proprietarilor de mașini care parchează sau staționează neregulamentar pe raza sectorului 6.

„Jacques”, maestrul masonilor din umbra „Junimii”

„Jacques”, maestrul masonilor din umbra „Junimii”
Galerie Foto În 1863, împreună cu Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Vasile Pogor și Theodor Rosetti, filogermanul Iacob „Jacques” Negruzzi (1842-1932) înființa la Iași societatea culturală „Junimea” și revista acesteia „Convorbiri literare”, pe care o va conduce neîntrerupt vreme de 28 de ani (1867-1895).

Cum a fost construit aspiratorul de bani al USR. „Filiera Ghinea”

Cum a fost construit aspiratorul de bani al USR. „Filiera Ghinea”
Galerie Foto Planurile USR cu privire la consultanța pentru implementarea PNRR par să fi fost făcute chiar de pe vremea când formațiunea se afla încă la Guvernare.

Nereguli constatate de AEP la PNL și USR, cu privire la veniturile și cheltuielile din anul electoral 2020

Nereguli constatate de AEP la PNL și USR, cu privire la veniturile și cheltuielile din anul electoral 2020
Galerie Foto Conform Autorității Electorale Permanente, Uniunea Salvați România și Partidul Național Liberal au încălcat mai multe articole din legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în anul alegerilor 2020, când au avut loc, consecutiv, scrutinul pentru locale și cel pentru parlamentare.

S-a întors Udrea? Guvernul a revărsat 200 de milioane pe săli de sport și cămine culturale

S-a întors Udrea? Guvernul a revărsat 200 de milioane pe săli de sport și cămine culturale
Galerie Foto În ultimele trei zile ale anului trecut, pe 29, 30 și 31 decembrie 2021, Compania Națională de Investiții, celebră încă de pe vremea Guvernului Boc, dar mai ales din mandatul Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării și Turismului, pentru proiectele de investiții făcute la acel moment, a contractat pe bandă rulantă lucrări de proiectare, construcție și amenajare a 15 săli de sport școlare, în mai multe sate și câteva orașe, a șase cămine culturale, a unui bazin de înot olimpic și a unui cămin studențesc.

Henriette Yvonne Stahl, amorurile celei mai frumoase scriitoare din România

Henriette Yvonne Stahl, amorurile celei mai frumoase scriitoare din România
Galerie Foto Pe 9 ianuarie 1900 s-a născut, la Saint-Avold, Lorena, în sânul unei familii franco-bavareze care a întemeiat o dinastie culturală românească, Henriette Yvonne Stahl.

Statul împotriva tratamentului hiperbaric: România, zona crepusculară a barocamerelor

Statul împotriva tratamentului hiperbaric: România, zona crepusculară a barocamerelor
Galerie Foto De la începutul pandemiei s-a vorbit despre mai multe tratamente care au dat rezultate excepționale în mai multe țări, inclusiv în România.

Avocatul Poporului: ofițerii de informații, transformați abuziv în organe speciale de cercetare penală. Cadoul făcut de Cioloș SRI-ului, tranșat de Curtea Constituțională după 6 ani

Avocatul Poporului: ofițerii de informații, transformați abuziv în organe speciale de cercetare penală. Cadoul făcut de Cioloș SRI-ului, tranșat de Curtea Constituțională după 6 ani
Galerie Foto Legea adoptată, la finalul anului trecut, de către Parlamentul României, prin care s-a aprobat celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului Cioloș, din 2016, care introducea SRI pe lista organelor speciale de cercetare penală, cu atribuții în executarea mandatelor de supraveghere tehnică, urmează să fie analizată, la finalul acestei luni, de către Curtea Constituțională.

Premieră după aproape doi ani de restricții: starea de alertă, desființată înainte de a fi prelungită. Consiliul Legislativ întreabă Guvernul: Ce e aia FFP2?

Premieră după aproape doi ani de restricții: starea de alertă, desființată înainte de a fi prelungită. Consiliul Legislativ întreabă Guvernul: Ce e aia FFP2?
Galerie Foto Consiliul Legislativ face zob, din punct de vedere juridic și constituțional, măsurile impuse în ultima Hotărâre de Guvern, privind prelungirea stării de alertă în România, începând cu data de 8 ianuarie, în special în ceea ce privește obligativitatea purtării măștilor de protecție de tip medical sau FFP2, dar și a condiționării accesului în anumite spații sau la anumite evenimente, de prezentarea unor dovezi privind situația de sănătate a persoanelor, de dovedirea administrării schemei de vaccinare sau de prezentarea unui test.
Serviciul de email marketing furnizat de