Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu prim termen de finalizare vara anului 2007, centura ocolitoare a municipiului Sibiu a trecut prin patru guverne şi două echipe de antreprenori.
Semnat iniţial în anul 2003, contractul a fost reziliat trei ani mai târziu şi resemnat în anul 2008, înaintea alegerilor locale. Lucrările trenează şi în acest moment din cauza divergenţelor dintre cele trei firme care au preluat contractul realizării variantei ocolitoare a Sibiului.
Pentru centura ocolitoare a municipiului Sibiu, în prezent şi-au asumat realizarea trei firme: Geiger, Max Boegl şi Comtram. Totul pentru suma iniţială de 48,8 milioane de euro, fără TVA, şi o lucrare de 14,76 km. Din luna mai 2008, când la Sibiu a fost semnat electoral un document care se dorea contractul dintre antreprenori şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), centura ocolitoare se găseşte permanent în organizare de şantier.
DISPUTE ÎNTRE PARTENERI
La aproape un an de când au câştigat contractul, cele trei firme partenere au încă probleme de comunicare. Cel mai mic participant la afacere, Comtram, societate controlată de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, reuşeşte să blocheze lucrările, deşi, potrivit presei locale, totul merge strună. Una dintre explicaţiile pentru care cele trei firme câştigătoare nu s-au apucat de lucru în 2008 poate să ţină de avansul pe care trebuia să îl încaseze.
"Dacă ar fi încasat avansul la lucrări anul trecut, ar fi fost mai mic decât avansul de pe anul în curs... Ei ar fi trebuit să se apuce oricum de lucru. Sunt firme serioase", a explicat fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, prezent la Sibiu.
O altă problemă pare să fi fost faptul că primul contractant al centurii Sibiului a plecat în mare grabă, fără să cureţe şantierul de materialul de lucru. În condiţiile în care lucrările la centura ocolitoare întârzie nepermis de mult, există riscul de a intra în atenţia Comisiei Europene. Dat fiind că bypass-ul are finanţare ISPA, bani veniţi din partea Uniunii Europene, contractul semnat trebuie respectat. În acest sens, ultima lucrare care poate fi decontată trebuie să fie realizată până la 31 decembrie 2010.
Dacă previziunile vor fi atinse, cei 23,8 kilometri ai centurii ocolitoare a Sibiului vor fi realizaţi cu o viteză de aproape 3 km pe an. Până la finalizare, vor mai trebui expropriate 15 terenuri cu o suprafaţă totală de 10.315 metri pătraţi, pentru care au fost alocaţi 506.000 lei pentru despăgubiri. Terenurile aparţin unor persoane fizice din comunele Şelimbăr, Şura Mică şi Cristian, judeţul Sibiu.
Şoseaua de centură va scoate în afara oraşului peste 35% din totalul autovehiculelor care circulă în oraş, din care traficul greu reprezintă peste 50%.
POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT
La centura Sibiului se lucrează de şase ani. Nu are mai mult de 23 de kilometri, dar nu a fost finalizată nici până azi. Parte a Coridorului Pan European IV, centura ar fi trebuit să preia o parte însemnată din circulaţia care sufocă de ani buni Sibiul. Un raport de audit arată că de-a lungul celor trei ani au existat numeroase probleme cu studiile de fezabilitate, cu banii, exproprierile şi mai ales cu managementul proiectului. Potrivit aceluiaşi raport de audit, şantierul părăsit trebuie ajutat cu alte 4 milioane de euro. Asta numai pentru ca lucrările să fie aduse la stadiul la care au fost lăsate.
BANI MULŢI PE DECIZII NEREGLEMENTATE
Un alt cadou pentru stilul românesc de adaptare la cerinţele de finanţare prevăzute de fondurile europene este o decizie ce urmează să fie dată de Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD). Decizia ar putea obliga CNADNR să plătească constructorului Todini 30 de milioane de euro.
Sumele ne-au fost precizate de surse din cadrul Ministerului Transporturilor. Biroul de presă al CNADNR ne-a transmis însă următorul răspuns: "În ceea ce priveşte valoarea sumelor la care Todini a fost declarat îndreptăţit prin decizia CAD din contractul de construire al variantei ocolitoare Sibiu, menţionăm că procedura este în curs de soluţionare finală la arbitraj şi, prin urmare, detaliile referitoare la procedura în curs sunt confidenţiale".
DECIZIILE CAD ŞI STATUL ROMÂN
CNADNR a semnat cu Todini în 2003 un contract care a avut ca model cadru impus prin acordul de finanţare un contract standardizat al Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi (FIDIC). Potrivit clauzelor FIDIC, disputele apărute între părţi se soluţionează în prima fază de Comisia de Adjudecare a Disputelor.
Potrivit răspunsului trimis Jurnalului Naţional referitor la valabilitatea şi recunoaşterea deciziilor CAD, aflăm că "în prezent nu există un act normativ care să reglementeze modul de organizare şi funcţionare al activităţii de adjudecare". CAD emite de cele mai multe ori decizii prin care constructorilor li se recunosc într-o primă fază sume de bani, la nivelul milioanelor de euro.
Datorită sistemului de contractare, pentru a schimba astfel de decizii trebuie să se ajungă în faţa instanţelor internaţionale de arbitraj. Astfel de instanţe necesită sume consistente. Numai taxele arbitrare, în funcţie de valoarea pretenţiilor, pot ajunge la sume de sute de mii de euro.
Nici casele de avocatură de nivel internaţional nu trebuie uitate, întrucât sunt necesare sume impresionante. Uneori se poate ajunge şi la un milion de euro pentru un litigiu. Cum se vor rezolva, în aceste condiţii, deciziile date împotriva statului român? De cele mai multe ori, ulterior emiterii acesteia, se încearcă o nouă negociere, astfel încât să fie diminuată suma cerută.
Scenariul de mai sus este în acest moment în plină desfăşurare. Actorii sunt Todini, antreprenorul care în 2006 a părăsit şantierul de la Sibiu, şi, bineînţeles, statul român prin CNADNR. Miza negocierilor este o sumă fabuloasă. Todini pretinde 30 de milioane de euro. Bani ce vor veni fără îndoială de la bugetul de stat.
DRUMUL EXPRES, ÎN VIS
Tot pentru Sibiu şi tot pe hârtie s-a desenat un drum expres. Acesta ar fi trebuit să lege oraşul de pe Cibin de Făgăraş. Pentru studiul de fezabilitate s-a plătit din bugetul de stat suma de 14,950,000.00 lei.
Un studiu de fezabilitate care nu va mai fi atât de util din moment ce ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat că se renunţă la construirea drumurilor expres.
Pentru centura ocolitoare a municipiului Sibiu, în prezent şi-au asumat realizarea trei firme: Geiger, Max Boegl şi Comtram. Totul pentru suma iniţială de 48,8 milioane de euro, fără TVA, şi o lucrare de 14,76 km. Din luna mai 2008, când la Sibiu a fost semnat electoral un document care se dorea contractul dintre antreprenori şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), centura ocolitoare se găseşte permanent în organizare de şantier.
DISPUTE ÎNTRE PARTENERI
La aproape un an de când au câştigat contractul, cele trei firme partenere au încă probleme de comunicare. Cel mai mic participant la afacere, Comtram, societate controlată de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, reuşeşte să blocheze lucrările, deşi, potrivit presei locale, totul merge strună. Una dintre explicaţiile pentru care cele trei firme câştigătoare nu s-au apucat de lucru în 2008 poate să ţină de avansul pe care trebuia să îl încaseze.
"Dacă ar fi încasat avansul la lucrări anul trecut, ar fi fost mai mic decât avansul de pe anul în curs... Ei ar fi trebuit să se apuce oricum de lucru. Sunt firme serioase", a explicat fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, prezent la Sibiu.
O altă problemă pare să fi fost faptul că primul contractant al centurii Sibiului a plecat în mare grabă, fără să cureţe şantierul de materialul de lucru. În condiţiile în care lucrările la centura ocolitoare întârzie nepermis de mult, există riscul de a intra în atenţia Comisiei Europene. Dat fiind că bypass-ul are finanţare ISPA, bani veniţi din partea Uniunii Europene, contractul semnat trebuie respectat. În acest sens, ultima lucrare care poate fi decontată trebuie să fie realizată până la 31 decembrie 2010.
Dacă previziunile vor fi atinse, cei 23,8 kilometri ai centurii ocolitoare a Sibiului vor fi realizaţi cu o viteză de aproape 3 km pe an. Până la finalizare, vor mai trebui expropriate 15 terenuri cu o suprafaţă totală de 10.315 metri pătraţi, pentru care au fost alocaţi 506.000 lei pentru despăgubiri. Terenurile aparţin unor persoane fizice din comunele Şelimbăr, Şura Mică şi Cristian, judeţul Sibiu.
Şoseaua de centură va scoate în afara oraşului peste 35% din totalul autovehiculelor care circulă în oraş, din care traficul greu reprezintă peste 50%.
POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT
La centura Sibiului se lucrează de şase ani. Nu are mai mult de 23 de kilometri, dar nu a fost finalizată nici până azi. Parte a Coridorului Pan European IV, centura ar fi trebuit să preia o parte însemnată din circulaţia care sufocă de ani buni Sibiul. Un raport de audit arată că de-a lungul celor trei ani au existat numeroase probleme cu studiile de fezabilitate, cu banii, exproprierile şi mai ales cu managementul proiectului. Potrivit aceluiaşi raport de audit, şantierul părăsit trebuie ajutat cu alte 4 milioane de euro. Asta numai pentru ca lucrările să fie aduse la stadiul la care au fost lăsate.
BANI MULŢI PE DECIZII NEREGLEMENTATE
Un alt cadou pentru stilul românesc de adaptare la cerinţele de finanţare prevăzute de fondurile europene este o decizie ce urmează să fie dată de Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD). Decizia ar putea obliga CNADNR să plătească constructorului Todini 30 de milioane de euro.
Sumele ne-au fost precizate de surse din cadrul Ministerului Transporturilor. Biroul de presă al CNADNR ne-a transmis însă următorul răspuns: "În ceea ce priveşte valoarea sumelor la care Todini a fost declarat îndreptăţit prin decizia CAD din contractul de construire al variantei ocolitoare Sibiu, menţionăm că procedura este în curs de soluţionare finală la arbitraj şi, prin urmare, detaliile referitoare la procedura în curs sunt confidenţiale".
DECIZIILE CAD ŞI STATUL ROMÂN
CNADNR a semnat cu Todini în 2003 un contract care a avut ca model cadru impus prin acordul de finanţare un contract standardizat al Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi (FIDIC). Potrivit clauzelor FIDIC, disputele apărute între părţi se soluţionează în prima fază de Comisia de Adjudecare a Disputelor.
Potrivit răspunsului trimis Jurnalului Naţional referitor la valabilitatea şi recunoaşterea deciziilor CAD, aflăm că "în prezent nu există un act normativ care să reglementeze modul de organizare şi funcţionare al activităţii de adjudecare". CAD emite de cele mai multe ori decizii prin care constructorilor li se recunosc într-o primă fază sume de bani, la nivelul milioanelor de euro.
Datorită sistemului de contractare, pentru a schimba astfel de decizii trebuie să se ajungă în faţa instanţelor internaţionale de arbitraj. Astfel de instanţe necesită sume consistente. Numai taxele arbitrare, în funcţie de valoarea pretenţiilor, pot ajunge la sume de sute de mii de euro.
Nici casele de avocatură de nivel internaţional nu trebuie uitate, întrucât sunt necesare sume impresionante. Uneori se poate ajunge şi la un milion de euro pentru un litigiu. Cum se vor rezolva, în aceste condiţii, deciziile date împotriva statului român? De cele mai multe ori, ulterior emiterii acesteia, se încearcă o nouă negociere, astfel încât să fie diminuată suma cerută.
Scenariul de mai sus este în acest moment în plină desfăşurare. Actorii sunt Todini, antreprenorul care în 2006 a părăsit şantierul de la Sibiu, şi, bineînţeles, statul român prin CNADNR. Miza negocierilor este o sumă fabuloasă. Todini pretinde 30 de milioane de euro. Bani ce vor veni fără îndoială de la bugetul de stat.
DRUMUL EXPRES, ÎN VIS
Tot pentru Sibiu şi tot pe hârtie s-a desenat un drum expres. Acesta ar fi trebuit să lege oraşul de pe Cibin de Făgăraş. Pentru studiul de fezabilitate s-a plătit din bugetul de stat suma de 14,950,000.00 lei.
Un studiu de fezabilitate care nu va mai fi atât de util din moment ce ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat că se renunţă la construirea drumurilor expres.
