x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Bătrânul gheţar Scărişoara

Bătrânul gheţar Scărişoara

de Lucian Dobrater    |    23 Mar 2008   •   00:00
Bătrânul gheţar Scărişoara

La 83 de ani, speologul  clujean prof. dr Iosif Viehmann a coborât, la o adâncime de 105 metri, în Gheţarul Scărişoara. Cu o condiţie fizică de invidiat şi cu sete de cunoaştere, speologul nu s-a lăsăt intimidat de dificultatea traseului.

La 83 de ani, speologul  clujean prof. dr Iosif Viehmann a coborât, la o adâncime de 105 metri, în Gheţarul Scărişoara. Cu o condiţie fizică de invidiat şi cu sete de cunoaştere, speologul nu s-a lăsăt intimidat de dificultatea traseului.

 

 

Profesor dr Iosif Viehmann, cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviţă Cluj, însoţit de Profesor dr Coroiu Ioan, de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, cel mai important specialist în domeniul studiului liliecilor din România, au efectuat zilele trecute o serie de cercetări în Gheţarul Scărişoara. Aflat la venerabila vârstă de 83 de ani, Iosif Viehmann a dovedit o incredibilă voinţă şi formă fizică. El a coborât în Rezervaţia Mare, care se află sub nivelul traseului turistic, până la adâncimea de 105 m a acestei cavităţi, utilizând atât scările, cât şi tehnica de coardă. “Este un caz unic în lume că un cercetător la o asemenea vârstă înaintată mai are capacitatea fizică să întreprindă cercetări într-un mediu fizic atât de greu accesibil şi inospitalier‘‘, ne-a declarat Christian Ciubotărescu, preşedintele Asociaţiei Speologice “Sfinx‘‘ Gârda, amfitrionul reputaţilor profesori clujeni. În Gheţarul Scărişoara, din cauza climatului glacial, se găsesc şi lilieci din specii rare, care stau în general în nordul Europei.

 

 

ISTORIC. Gheţarul Scărişoara este peştera ce adăposteşte cel de-al doilea gheţar subteran din lume, cu un volum de peste 80.000 mc de gheaţă, şi este un inepuizabil rezervor de date ştiinţifice. Încă de la fondarea primului Institut de Speologie din lume, fondat de Emil Racoviţă în 1920 la Cluj, gheţarul a făcut şi face în continuare obiectul a numeroase studii de biologie, geologie, glaciologie şi paleoclimatologie. Pe parcursul cercetărilor, cei doi reputaţi specialişti au primit sprijinul tehnic al membrilor Asociaţiei Speologice “Sfinx‘‘ Gârda şi a Administraţiei Parcului Natural Apuseni.

×
Subiecte în articol: eveniment