Baze in Romania - De ce vin americanii

Care sunt avantajele, dezavantajele si provocarile carora trebuie sa le raspunda americanii, pentru a-si reamplasa bazele in estul Europei? Raspunsul, in analiza reputatei reviste Foreign Affairs.

Care sunt avantajele, dezavantajele si provocarile carora trebuie sa le raspunda americanii in aplicarea planului de reamplasare a bazelor lor in estul Europei, toate acestea sunt analizate, la microscop, de reputata revista Foreign Affairs.

Strategia Casei Albe de reamplasare a bazelor militare americane continua sa suscite interesul specialistilor americani in politica externa. Cel mai recent studiu pe acest subiect ii apartine lui Alexander Cooley, profesor asistent de Stiinte Politice la Barnard College, Universitatea Columbia. Aparut in reputata revista Foreign Affairs, sub titlul "Reasezarea bazelor Statelor Unite", articolul lui Cooley analizeaza in detaliu aceste proiecte.

NOI LOCATII. Dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, SUA au inceput sa se gandeasca foarte serios la modul in care isi pot folosi bazele militare din afara granitelor, pentru a se apara mai bine. Departamentul de Stat a regandit amplasamentul trupelor americane din strainatate, asa incat, in 2002, pentru Operatiunea "Libertate de Durata" din Afganistan, americanii au avut baze aeriene in Kirgizstan, Pakistan si Uzbekistan si au parafat acorduri pentru dreptul de realimentare si acces in spatiul aerian cu tarile din Asia Centrala.

In 2003, pentru a compensa faptul ca nu a primit acces in Turcia, au facut uz de aeroporturi si porturi din Romania si Bulgaria, pentru a sprijini campania militara din Irak.

Si in urmatorii ani, Pentagonul va implementa ceea ce a numit Pozitia Globala de Aparare Revizuita (Global Defense Posture Review), adoptata in 2004 si in care sunt expuse planurile pentru cea mai radicala schimbare in strategia de plasare a bazelor americane de la cel de-al doilea razboi modial incoace.

OFERTA. Bulgaria si Romania ofera facilitati atractive, de mari dimensiuni: porturi, aeroporturi, baze de antrenament

MAI MICI. Asa-zisa "GDPR" propune cresterea numarului de facilitati americane in afara granitelor SUA, prin inlocuirea si suplimentarea marilor baze militare infiintate in epoca Razboiului Rece in Germania, Japonia si Coreea de Sud, cu facilitati mai mici cunoscute drept locatii de operare sau "foss" (mici instalatii care pot fi construite rapid), si locatii cooperative de securitate sau "csls" (facilitatile tarii-gazda, cu ceva personal american, dar cu capabilitati logistice si echipamente). Ambele tipuri de baze pot fi activate atunci cand este nevoie. Atat "foss", cat si "csls" sunt folositoare in probleme de instabilitate regionale, acoperind acele zone unde SUA au fost in mod traditional absente.

Cooley reaminteste ca cele mai probabile locatii ale acestor noi baze sunt in estul Europei (Bulgaria, Polonia si Romania) si in Africa (Algeria, Djibouti, Gabon, Ghana, Kenya, Mali, S"o Tom... si Príncipe, Senegal si Uganda), desi locatiile precise sunt inca subiectul negocierilor.

DISPUTE. Reformele pe care le presupune noua strategie a Pentagonului au fost criticate, in special pentru ca sunt costisitoare, nepractice si ar putea avea un efect negativ asupra aliantelor traditionale ale SUA. Cooley subliniaza insa ca multe dintre viitoarele baze sunt prevazute a fi construite in tari cu sisteme politice slabe sau de-a dreptul nedemocratice. Strategii de la Washington sunt convinsi ca, odata instalata in aceste tari, pana si o mica prezenta militara americana poate actiona impotriva amenintarilor teroriste, pentru asigurarea intereselor economice si energetice ale SUA, pentru stabilizarea tarilor-gazda si normalizarea politicilor regionale. Analistul american este insa mai sceptic. El crede ca guvernele tarilor care vor gazdui bazele americane vor eticheta gruparile extremiste si de opozitie drept amenintari la adresa securitatii politice si vor incerca sa atraga SUA in dispute politice domestice.

MAREA NEAGRA. Desi problemele pe care le pun bazele din Africa si Asia Centrala sunt destul de complexe, viitoarea prezenta americana in regiunea Marii Negre (in Romania si in Bulgaria) pare a fi mai stabila din punct de vedere politic. Bulgaria si Romania ofera un numar de facilitati atractive, de mari dimensiuni, cum ar fi porturi la Marea Neagra, aeroporturi si unitati de antrenament. Viitoarele baze din aceste tari vor ajuta nu numai la apararea intereselor de securitate ale Americii in regiune, dar vor servi si la sustinerea operatiunilor din Orientul Mijlociu si din Asia Centrala.

Recentele consolidari democratice din Bulgaria si Romania si integrarea acestor tari in institutiile internationale occidentale reprezinta o garantie a faptului ca aici este si va fi pentru multi ani de-acum incolo un mediu de operare favorabil SUA. Ambele tari au sustinut campania condusa de SUA in Irak in pofida obiectiilor emise de unele tari europene (confirmand astfel alianta cu Washingtonul) si in 2004 au devenit membri ai NATO (formalizand astfel alinierea strategica cu Vestul).

REFORME. Pentru a-si asigura intrarea in Alianta Transatlantica, Sofia si Bucurestiul au implementat importante reforme institutionale: au intarit controlul civil asupra armatelor, au redus si modernizat fortele armate, au imbunatatit transparenta in problemele legate de aparare.

Desi unele partide politice din ambele tari, inclusiv nou-venitii la putere in Sofia, Partidul Socialist, au promis sa adopte o linie mai dura fata de Statele Unite, nici unul dintre partidele care au un numar de voturi semnificativ nu se impotriveste ideii de prezenta a SUA pe teritoriul tarii lor.

SPRIJIN. Publicul bulgar si cel roman par sa sprijine puternic perspectiva bazelor americane, si multe persoane vad aceste baze drept o importanta contragreutate politica la influenta Uniunii Europene. Orice reactie negativa care ar putea aparea in Bulgaria sau in Romania cu privire la bazele militare americane se va datora asteptarilor neindeplinite cu privire la beneficiile prezentei Americii in aceste tari.

IMPACT REDUS

Potrivit noii strategii a Departamentului Apararii, bazele permanente ale Statelor Unite vor fi relativ mici - nu mai mult de 1.000 de soldati in fiecare tara. Astfel, impactul economic al viitoarelor baze va fi relativ mic si nu va atinge asteptarile indraznete ale tarilor-gazda, pentru care acesta este un argument foarte important. Sistemele politice din ambele tari sunt consolidate, insa mediile bulgara si romana sunt relativ noi si puternic competitive. Incidentele si scandalurile in care sunt implicati angajati sau personal din bazele americane vor atrage cu siguranta atentia presei, dar si atentia publicului cu privire la procedurile legale care sunt aplicate aici. Cu toate acestea, avand in vedere gradul avansat de modernizare si integrare in Vest, este improbabil ca Bulgaria si Romania sa genereze tipul de presiune politica interna care a amenintat prezenta Statelor Unite in alte parti. Operatiuni complete precum razboiul din Afganistan sunt tot mai putin probabile in viitor si, pe masura ce isi stabilesc o prezenta mai vasta ca acoperire, dar mai redusa ca logistica si personal, Statele Unite au mai multa libertate cu privire la locatia exacta a bazelor sale.