Beţia puterii erodează dreapta

LA ÎNCREDERE ● Băsescu şi Constantinescu, cea mai puternică scădere
După un început în forţă, candidaţii de dreapta ajunşi preşedinţi ai României au scăzut vertiginos în opţiunile electoratului la capitolul încredere a populaţiei. În ultimul an de mandat, Emil Constantinescu a ajuns la 0,5% încredere de la un capital de 57% în primul an, iar Traian Băsescu, în penultimul an de mandat la 40%, după un scor de 63% în 2005.

LA ÎNCREDERE ● Băsescu şi Constantinescu, cea mai puternică scădere
După un început în forţă, candidaţii de dreapta ajunşi preşedinţi ai României au scăzut vertiginos în opţiunile electoratului la capitolul încredere a populaţiei. În ultimul an de mandat, Emil Constantinescu a ajuns la 0,5% încredere de la un capital de 57% în primul an, iar Traian Băsescu, în penultimul an de mandat la 40%, după un scor de 63% în 2005.


O comparaţie a sondajelor realizate în timpul ultimelor trei cicluri electorale, indică, raportat la mandatul lui Ion Iliescu (2000-2004), o puternică erodare a preşedinţilor Constantinescu (1996-2000) şi Băsescu (2004-2009), ambii candidaţi din partea unor formaţiuni de dreapta, respectiv CDR şi Alianţa D.A., în sînul cărora au avut loc conflicte puternice între partidele din arcul guvernamental. Cu menţiunea că preşedintele Băsescu mai are un an de mandat, în timp ce Emil Constantinescu şi Ion Iliescu au avut doar patru ani. De asemenea, trebuie subliniat faptul că, în cazul lui Emil Constantinescu şi al lui Ion Iliescu, sondajele luate ca punct de reper la capitolul "încredere în personalităţile politice" au fost realizate în condiţiile în care primul anunţase deja că nu mai candidează pentru un al doilea mandat, iar cel de-al doilea nu mai avea dreptul constituţional de a candida.


TRAIAN BĂSESCU. Săptămîna trecută a fost dat publicităţii un sondaj realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei Publice (CSOP). Efectuat în perioada 28 martie-4 aprilie 2008, sondajul arată că popularitatea lui Traian Băsescu a scăzut cu şapte procente în ultimul an. Potrivit datelor furnizate de acest institut în aprilie 2007, 47% dintre cei chestionaţi aveau încredere multă sau foarte multă în şeful statului. Un an mai tîrziu, cota de încredere era de 40%, cotă care-l menţine totuşi  pe primul loc în topul celor mai de încredere politicieni.

Comparativ cu primul an de mandat, Băsescu a scăzut cu 15 procente la capitolul încredere. Astfel, la începutul lui 2005, după două luni de mandat, potrivit unui sondaj realizat de IMAS în perioada 10-17 februarie, şeful statului se bucura de încrederea a 63% dintre români. Şapte luni mai tîrziu, un alt sondaj realizat tot de IMAS în perioada 9-16 septembrie, arăta că Traian Băsescu se bucura de încrederea a doar 48% dintre români. Şeful statului a obţinut la alegerile prezidenţiale din 2004 51,2% (5.074.907 voturi). Comparativ cu predecesorii săi, Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, preşedintele Băsescu a suferit cea mai puternică erodare a încrederii electoratului în primul an de mandat. În penultimul an, şeful statului are cu 23% mai puţin capital de încredere decît la început, comparativ cu Ion Iliescu care în patru ani de mandat a ajuns de la 59% la 28%. Cît priveşte ultimul an de mandat, Emil Constantinescu deţine supremaţia la erodare.


EMIL CONSTANTINESCU. La 17 noiembrie 1996, Emil Constantinescu, candidatul CDR, cîştiga cel de-al doliea tur al alegerilor prezidenţiale cu 54,41% (7.057. 906 voturi). În aprilie 1997, institutul Metro Media Transilvania dădea publicităţii un sondaj potrivit căruia Constantinescu se bucura de încrederea a 57% dintre români, ocupînd primul loc în clasament. În iunie acelaşi an, conform CURS, Constantinescu se menţinea în topul încrederii cu 54% din opţiuni. Octombrie 1997 îl "prindea" tot în top la capitolul încredere şi tot cu 54%. Sfîrşitul primului an de mandat îi aducea lui Emil Constantinescu, conform CURS, încrederea a 52% dintre români, plasîndu-l în vîrful clasamentului atît la acest capitol, cît şi în ceea ce priveşte intenţiile de vot. Astfel, Constantinescu era cotat cu 49% din opţiunile electoratului, urmat de C.V. Tudor (14%), Teodor Meleşcanu (14%), Ion Iliescu (13%) şi Petre Roman (5%). Spre deosebire de Băsescu, Constantinescu a pierdut în primul an de mandat, faţă de scorul obţinut în noiembrie 1996, cinci procente la capitolul intenţie de vot. În ultimul an de mandat, însă, situaţia se schimbă radical. În martie 2000, la o lună după ce a anunţat că nu mai candidează pentru un nou mandat, potrivit unui sondaj realizat de CURS, Emil Constantinescu ar mai fi fost votat de 19% dintre români. În decembrie 2000, înainte de turul doi al prezidenţialelor, potrivit unui sondaj realizat de Metro Media Transilvania în perioada 7-9 decembrie, Constantinescu se mai bucura de încrederea a 0,5% dintre români.


ION ILIESCU . La scurt timp după ce şi-a început ultimul mandat prezidenţial, Ion Iliescu se bucura, potrivit unui sondaj realizat de IMAS în perioada 20-25 ianuarie 2001, de încrederea a 59% dintre români, plasîndu-se al doilea în clasament după Adrian Năstase cotat cu 62% din opţiuni. Pînă în septembrie 2001, Ion Iliescu scade în aprecierile electoratului cu cinci procente, bucurîndu-se conform IMAS de încrederea a 54,1% dintre români, pentru ca în noiembrie să ajungă la 48%. În ultimul an de mandat, comparativ cu primul, procentele de încredere ale lui Ion Iliescu scad la jumătate în ceea ce priveşte încrederea românilor. Astfel, potrivit Barometrului Opiniei Publice, realizat de IMAS în aprile 2004, Ion Iliescu se bucura de încrederea a 48,7% dintre români. Un alt barometru, realizat de Gallup România, pentru Fundaţia pentru o Societate Deschisă, în perioada 27 septembrie-15 octombrie 2004, arăta că 28% dintre români aveau atunci multă şi foarte multă încredere în Ion Iliescu. O posibilă explicaţie a acestei deprecieri era la vremea respectivă faptul că românii conştientizau că Iliescu nu mai poate candida pentru un nou mandat la Cotroceni. Chiar şi aşa, potrivit unui sondaj CURS realizat în perioada 23 octombrie-5 noiembrie 2001, în ipoteza că fostul şef al statului ar fi putut candida, clasamentul preferinţelor arăta astfel: Ion Iliescu – 24%, Adrian Năstase – 12%, C.V. Tudor – 7%, Traian Băsescu – 7%, Teodor Stolojan – 2%. Altfel, dintre foştii votanţi ai lui Ion Iliescu, 66% optau pentru Adrian Năstase, 12% pentru Traian Băsescu, 9% pentru C.V. Tudor. Ion Iliescu (PDSR) a cîştigat cursa pentru Cotroceni, învingîndu-l pe liderul PRM, C.V. Tudor, cu 66,83% (6.696.623 de voturi) în turul doi al alegerilor prezidenţiale, organizat la 10 decembrie 2000.

1993 – 1996: Iliescu, în creştere

Într-un Barometru de Opinie Publică din mai 1993, realizat de Gallup România pentru Fundaţia pentru o Societate Deschisă, în primul an de mandat după alegerile prezidenţiale din 1992,  preşedintele de atunci Ion Iliescu era indicat ca opţiune de vot la eventualele prezidenţiale de 26% din cei aproximativ jumătate de subiecţi care au răspuns la întrebare, ocupînd primul loc al preferinţelor electorale. La finalul mandatului şi înainte de campania din 1996, un sondaj CURS îl credita pe candidatul Iliescu cu 32% din opţiunea de vot. Trendul crescător este respectat şi la capitolul "încredere în politicieni". Astfel, dacă în mai 1993, adică la apoximativ jumătate de an de la începerea mandatului, pentru Ion Iliescu optau 41% din subiecţii Barometrului de Opinie Publică, înaintea alegerilor din 1996, într-un sondaj CURS, Iliescu ajunsese la 55% cota de încredere. (A.N.)