L-am gasit pe Parintele Grigore Babus in chilia sa, pierdut printre sute de mii de volume. Biblioteca Sfantului Sinod de la Manastirea Antim din Bucuresti, locul unde s-a ascuns de lume si in care oamenii l-au cautat ca sa i se spovedeasca.
Coleg de Seminar la Cernica al Patriarhului Teoctist si al Parintelui duhovnic Sofian Boghiu, Arhimandritul Grigore Babus spune ca a fost "un slujitor permanent si statornic al Domnului"."Draga, am ajuns un om batran si cocosat", se adreseaza parintele, strangandu-mi mainile cu caldura in causul palmelor sale. Maini care au cunoscut durerea catuselor in detentie la Jilava si Aiud si care au sapat apoi la digul de la Salcia, in cei mai mult de zece ani de munca silnica. Nici glasul de odinioara, imprimat pe o caseta veche din alte timpuri, nu i-a mai ramas decat amintire.
Ultimul ucenic
"Draga, eu sunt din comuna Teiesani, judetul Prahova, iar la 13 ani am plecat la Manastirea Cheia." Il avea acolo pe unchiul lui, batran la 70 de ani, caruia i-ar fi folosit un ajutor. Toti calugarii din manastire erau ucenicii lui, iar Parintele Grigore Babusi-a fost ultimul. "Am mers la 13 ani si am stat pana la 18. Ma ocupam de toate treburile, faceam curatenie, mancare, spalat, curatat, toate ale copilului", spune Arhimandritul Grigore Babus, ferecandu-si privirea sub pleoape.
Randuit sa dea examen la Seminar, dupa cum isi deapana viata, bibliotecarul Sfantului Sinod a cazut in banca alaturi de cel ce a fost Parintele Sofian Boghiu, pe care mai tarziu l-a regasit staret la Manastirea Antim, acolo unde s-a si stins din viata.
Dupa Seminar, Parintele Grigore Babus a fost numit cantaret la Patriarhie si apoi diacon, iar in 1948, hirotonit preot si ales staret pentru Manastirea Cheia. Acolo a stat numai trei luni, pentru ca Patriarhul Iustinian l-a chemat inapoi in Capitala, la Catedrala, unde intr-un final l-a numit bibliotecar, langa actualul Arhiepiscop al Clujului, Bartolomeu Anania, la Palatul Patriarhal. Acum Biblioteca a Sfantului Sinod de la Manastirea Antim.
Anii de detentie
Tot de la Catedrala l-a luat si Securitatea in 1959, la 13 martie. "N-am inghitit comunismul ", se scuza parintele. I-au cotrobait prin casa, i-au luat lucruri, cristaluri, mobilier vechi si de valoare si o cruce de aur pe care o primise de la Patriarhul Iustinian. N-au reusit, in schimb, sa-i smulga vreo vorba despre ceilalti. Si mai ales nu au apucat sa il treaca prin reeducare.
"M-au luat si m-au dus la inchisoarea Uranus, doua luni de ancheta, la Jilava, trei luni, si in final la Aiud." La Uranus a inceput ancheta, l-au pus fata in fata cu Radu Gyr, legat la ochi cu doua bucati de tabla prinse cu guma, sa nu vada in laturi. "Piatra din piatra sa nu ramana din aceasta puscarie", a spus atunci Parintele Grigore Babus, cand, ca un caine tras de lesa, era plimbat pe scarile inchisorii dintr-o camera de tortura in alta. Si nu a mai ramas nici o caramida din puscaria Uranus. In schimb, isi aduce aminte Arhimandritul de Adrian Sas, omul care s-a ocupat de el si care la finele anchetei a simtit nevoia sa isi lipeasca palmele groase de fata parintelui. "Il compatimeam, era un copil, daca avea 20 de ani."
"La Jilava am stat trei luni, intr-o camera cu trei paturi suprapuse, unde eram la gramada, cate doi intr-un pat de 70 de centimetri. O viata infernala." Nici la Aiud nu a fost mai bine, dar dupa scurta vreme a ajuns la Salcia si apoi la munca aproape de Dunare, unde gardianul, "om cumsecade, care ne pazea", l-a lasat sa cante langa apa.
Numai cand s-a intors acasa, in ‘62, cu o camasa cu maneca scurta si o plasa cu maruntisuri, nimeni nu l-a mai cunoscut. Dar i-au dat postul inapoi, cei de la Ministerul Cultelor l-au sfatuit sa uite ce i s-a intamplat, iar credinciosii au inceput sa-i calce pragul sa il asculte si sa i se spovedeasca.
"Ati avut cosmar, Preafericite!"
L-a cunoscut pe Patriarhul Teoctist la Seminarul de la Cernica, dar i-a fost povatuitor mult mai tarziu, in 1990, cand Preafericitul a ramas la carma Bisericii Ortodoxe Romane. De ce l-a sfatuit pe Patriarh sa ramana? "Pleca cine era seful si nu se intrevedea cine sa fie. Nu era o lupta, dar se cauta si au ajuns la atatea formule, asa cu semn de intrebare." Era Parintele Cleopa de la Sihastria, om teologic pregatit, duhovnic mare, dupa cum spune Parintele Babus, dar care nu vroia sa se faca Patriarh. "Ori la treaba asta nu merge oricum numai cu duhovnicia, trebuie sa te lupti cu cei din preajma ta si cu cei de departe." Atunci l-a sfatuit pe Preafericit sa se interneze undeva si apoi sa stea o vreme la o manastire pana se limpezesc apele. "Si asa a fost la Elias doua luni si o luna la manastire la Sinaia." Cand a aflat ca va pleca o delegatie la patriarh sa il convinga sa renunte l-a sunat: "Sa-i primiti cu zambet si bunavointa si primul cuvant sa va apartina". Chiar daca a fost amenintat de musafiri, Patriarhul Teoctist l-a ascultat pe parintele de la Antim: "Nu-i adevarat ca au fost aici. Ati avut cosmar, Preafericite!". A doua zi cand a dat telefon la Palat a fost informat ca se intoarce Patriarhul.
CV
Grigore Babus
S-a nascut la 3 iunie 1915 in comuna Teiusi, judetul Prahova. La 13 ani a plecat ucenic la Manastirea Cheia, acolo unde era staret unchiul sau, Parintele Grigore Georgescu. Dupa numai 5 ani, cand a implinit varsta majoratului, s-a dus si a dat examen la Seminarul Teologic de la Cernica. Seminarului i-au urmat Facultatea de Teologie si ani petrecuti in Bucuresti si la Cheia, pentru inceput drept cantaret la Catedrala, iar apoi ca staretla Manastirea Cheia. Acum, Arhimandrit, Parintele Grigore Babus este bibliotecar la Biblioteca Sfantului Sinod de la Manastirea Antim.
CONTINUARE: Haide, Doamne! Hai...Hai sa vorbim