x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bistroe, săpat cu utilaje din Romănia

0
Autor: Mihai Gavrila 09 Oct 2007 - 00:00
Bistroe, săpat cu utilaje din Romănia


Megaexcavatoarele utilizate odinioară pentru amenajarea hidrocentralelor de pe Olt au ajuns, bucată cu bucată, la ucraineni. La preţuri de nimic. Culmea ironiei, aceştia le folosesc la construcţia Canalului Bistroe, pentru că au capacitatea de a săpa mult şi bine. De exemplu, draglina păşitoare, un utilaj enorm, cu braţul de 80 de metri şi cupă de 10.000 de litri, avansează un kilometru pe zi.Â



Instalaţiile folosite odinioară pentru realizarea Oltului navigabil sunt demontate bucată cu bucată de ucraineni, pentru a le folosi la finalizarea Canalului Bistroe.

Unul dintre cele mai scumpe, dar şi impunătoare utilaje folosite la amenajarea hidrocentralelor de pe Olt este draglina păşitoare. Un excavator enorm, cu braţul de 80 de metri şi cupa de 10.000 de litri,unul dintre avantaje fiind faptul că nu are nevoie de roţi sau şenile pentru a avansa: draglina in cauză merge pe propriile "picioare" şi, in regim de marş, poate avansa un kilometru pe zi.


EFICIENŢÃ.... Asemenea utilaje au făcut obiectul unui reportaj la Discovery, insă nouă ni le-a descris, pe romăneşte, unul dintre cei care le-au folosit: inginerul Ilie Nacu, fost şef de şantier la barajul de la Drăgăneşti. "E un utilaj impresionant, folosit in special la diguri, pentru scoaterea de balast. Noi am adus căteva dragline păşitoare, la sfărşitul anilor ’80, pentru barajele de pe Oltul Inferior. Erau fabricate in Ucraina Sovietică şi, pentru că noi nu mai văzusem aşa ceva, a fost nevoie de doi ruşi care au stat aici aproape un an pentru a supraveghea montarea. Are avantajul că este prevăzută cu nişte tălpi enorme, ca nişte labe de raţă, acţionate hidraulic şi care o pot deplasa pe malurile răurilor. Valoarea de inventar a unui asemenea utilaj era enormă: 43 de milioane de lei pe vremea aceea. Merge la 6.000 de volţi, e nevoie de 12-13 tone de ulei in transformator. In total, cred că are peste 150 de tone un asemenea excavator", explică inginerul, care a auzit şi el de varianta potrivit căreia megautilajele ar lua calea Canalului Bistroe: "Le-am adus din Ucraina pe la Galaţi, pe Braţul Sulina. Nu m-ar mira să se intoarcă de unde au venit!".


DEZINTERES. Pentru că nu iese fum fără foc, am căutat aceste utilaje pe cursul Oltului. "Draglina pe care am folosit-o eu la Drăgăşani a fost văndută la fier vechi acum căţiva ani", ne avertizează Nacu. in schimb, ar mai fi de găsit asemenea excavatoare la barajele de la Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni.

Incercănd să aflăm de la primarii localităţilor dacă utilajele mai există sau nu, ne lovim de aceleaşi replici ca pe vremea cănd se dezintegrau CAP-urile: "s-au furat", "au dispărut", "nu mai există". Barajul de la Frunzaru, aflat exact intre localităţile Babiciu şi Sprăncenata, prilejuieşte chiar o doză dublă de habarnism: "Domne, ăia (SC Hidroconstrucţia SA - proprietara draglinelor - n.r.) nu-mi raportează mie ce fac cu utilajele. A fost o draglină care o foloseau la extragerea nisipului din albia răului, dar nu mai e de vreo doi ani, au văndut-o la fier vechi", zice Emilian Andrei, primarul din Babiciu. Mai jos, barajul de la Rusăneşti avea şi el draglina lui: "S-a văndut la fier vechi de vreun an", explică Alexandru Chirea, primarul. Numai la Izbiceni au rămas in picioare două dragline, care funcţionează pe rănd, impărţind aceeaşi cupă de extracţie.


TABÃ...RA UCRAINEANÃ.... La faţa locului, lucrurile se dovedesc a sta un pic altfel decăt in minţile primarilor. La barajul de la Frunzaru, dăm peste una dintre dragline, demontată piesă cu piesă şi intinsă pe un pogon de iarbă. La căteva zeci de metri de ea e amenajat un soi de tabără, la umbra salciilor. Dinspre tabără vin doi oameni imbrăcaţi in slipi, pregătiţi probabil pentru o scaldă in Olt. Le zicem "bună ziua", iar ei ne răspund pe ruseşte.

Oamenii nu sunt ruşi, ci sunt ucraineni de fapt şi, exact cum se auzise, se află acolo ca să demonteze draglina. Avem un dialog greoi, intrucăt nici ei nu rup romăneşte, nici ziaristul nu are temele făcute la limba rusă. O mănă de ajutor la traducere dă inginerul Nacu, pentru că a prins vremurile de dinainte şi mai ţine minte două-trei cuvinte. Mai inţelegem de la ucraineni că la fragmentarea draglinei participă circa 20 de inşi, iar şeful demontării este un anume Grigorievici, care va veni in Romănia pentru a sui utilajul in camioane. Aflăm şi că aceeaşi echipă a demontat draglina de la Rusăneşti şi că are in plan şi draglinele de la Izbiceni. Precizia cu care menţionează localităţile nu ne lasă să credem că oamenii ar vorbi doar ca să se afle in treabă.


PROTECŢIE. Varianta cu fierul vechi este exclusă: chiar şi un ageamiu ar putea să observe că axurile draglinei, ca şi alte piese de precizie, au fost invelite in plastic, pentru a evita coroziunea. "Păi, la Drăgăneşti s-au pus cu flexul şi cu autogenul pe ea cănd au demontat-o", comentează inginerul Nacu, subliniind că draglina de la Frunzaru este demontată pentru a fi refolosită. "Ucraina, retur?", intrebăm, arătănd spre draglină. "Da, da", zic oamenii. "Bistroe?" "Da." Carevasăzică, zvonul nu fusese doar un zvon, ba chiar are o explicaţie logică: draglinele fuseseră construite in Ucraina, deci pot fi foarte uşor intreţinute şi reparate in ţara lor de origine. Iar economia antreprenorilor ucraineni, fie ei legaţi de Canalul Bistroe sau nu, este de peste un milion de euro la fiecare asemenea utilaj readus in ţară.

Acum, după ce am văzut care e treaba la Frunzaru, revenim pentru precizări la primarul comunei Babiciu. "Nu există, domne, nici o tabără cu ucraineni la mine in comună. Poate la Sprăncenata!", zice Andrei. Dar nu e aşa, şi de data asta am văzut cu ochii noştri: ucrainenii sunt chiar la el in comună, pe malul drept al Oltului, iar draglina pe care el o credea fier vechi incă de acum doi ani e de-abia acum pe cale să facă "picioare".


Instalaţii la preţuri de nimic

Proprietarii utilajelor SC Hidroconstrucţia SA Bucureşti, sucursala Oltul Inferior, sunt reprezentaţi de o societate privată din 1995. "A fost o licitaţie căştigată de nişte ruşi, SC Maxitrade LTD Moscova", işi aduce aminte Aurel Roşca, director tehnic la filiala Slatina a Hidroconstrucţia, convins că "echipa de ucraineni le demontează pentru Rusia". Conducerea de la Bucureşti a societăţii spune că draglina de la Frunzaru a fost văndută prin licitaţie la 16 aprilie 2007 şi că mai e o draglină de vănzare (probabil una dintre cele de la Izbiceni), dar licitaţia, care trebuia să aibă loc la 9 iulie, s-a amănat din lipsă de oferte. Despre draglina de la Rusăneşti, pe care o demontaseră aceiaşi ucraineni pe care i-am găsit noi la Frunzaru, nu se pomeneşte nimic. Oricum, chiar dacă Hidroelectrica nu ne oferă detalii in acest sens, ne facem o idee cu privire la preţul obţinut pe utilaje: devreme ce o draglină a fost evaluată la 260.000, probabil că preţul de achiziţie a fost de sub 200.000 de euro, că doar e vorba despre o licitaţie romănească. Oricum, nici zece procente din valoarea la care fuseseră ele achiziţionate de RSR.


Bistroe

Cu sau fără draglinele de pe Olt, lucrările la Canalul Bistroe, incepute la 11 mai 2004, continuă in mare zor. "Partea ucraineană a transmis pe 26 aprilie 2007, prin intermediul Ambasadei Romăniei la Kiev, unele informaţii tehnice despre proiectul Bistroe, reprezentănd, potrivit părţii ucrainene, o notificare in baza articolului 3 al Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier. Transmiterea documentului a coincis, din păcate, cu reluarea de către autorităţile ucrainene, in regim experimental, a navigaţiei pe braţele Chilia şi Bistroe ale Dunării, fapt ce nu respectă angajamentele asumate de partea ucraineană, cu privire la evitarea oricăror demersuri unilaterale şi respectarea deplină a dreptului internaţional, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Citeşte mai multe despre:   special,   draglina,   bistroe,   frunzaru,   ucraineni

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Arhivele Naționale se digitalizează. Peste patru milioane de documente scanate via… UDMR

Arhivele Naționale se digitalizează. Peste patru milioane de documente scanate via… UDMR
Galerie Foto După Consiliul Județean Vrancea, care a demarat operațiunea de arhivare electronică a documentelor fizice cu ajutorul companiei unui fost candidat al USR-PLUS de la alegerile locale de anul trecut, o altă...

SPP se transformă: caută cu microscopul și ia amprente

SPP se transformă: caută cu microscopul și ia amprente
Galerie Foto Echipamente de prelevare a urmelor de presiune și a amprentelor de pe documente, dispozitive capabile să identifice agenții biologici umani și microscoape de mare precizie sunt ultimele achiziții făcute de către...

Campanie de vaccinare cu iz de mici, lavandă și loz în plic

Campanie de vaccinare cu iz de mici, lavandă și loz în plic
Galerie Foto În timp ce mai toate centrele de vaccinare anti-COVID stau mai mult goale, de dimineață până-n seară, românii indeciși sunt momiți să se imunizeze, prin piețe, cu porții gratuite de mici cu muștar, cu...

Viziunea contabilă a lui Cîțu ține la distanță diaspora românească

Viziunea contabilă a lui Cîțu ține la distanță diaspora românească
Guvernele, indiferent care au fost ele de-a lungul anilor, și-au făcut un titlu de glorie din sărbătorirea Zilei Românilor de Pretutindeni. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 299/2007, privind...

Pe ultima sută de metri, Guvernul înverzește pe hârtie flota auto

Pe ultima sută de metri, Guvernul înverzește pe hârtie flota auto
Deși au avut la dispoziție doi ani de zile pentru a pune legislația internă pentru promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante în acord cu prevederile Directivei UE 2019/1161, autoritățile de la...

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României
Galerie Foto Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor...

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă
Galerie Foto Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar putea fi subiect al unui referendum pentru demiterea sa, după ce Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a anunțat că a inițiat procedurile pentru a demara această...

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție și-a trimis, tocmai de la București, procurorii, dar și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei, pentru a „călca”, ieri, biroul primarului PNL de...

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare
Galerie Foto În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un...

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are
Câți locuitori are România? Răspunsul pare simplu, dar nu este chiar așa! Recensământul populației dă o cifră, Institutul Național de Statistică, altă cifră, Ministerul de Interne are altceva în evidențe,...

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu
Galerie Foto Sponsorizarea este considerată un act de responsabilitate socială, iar ea este definită de lege ca fiind actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor...

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj
Deși de mai bine de un an de zile guvernanții promit că vor găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din industria de apărare, acest lucru încă nu s-a întâmplat, generând o situație din ce în ce mai...

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 
Persoanele care au trecut deja prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu obțin beneficii suplimentare în urma vaccinării anti-COVID, în timp ce persoanele care nu au avut boala beneficiază maxim de vaccinare, arată...

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București
Galerie Foto Poluarea din România a ajuns din nou în presa occidentală, după ce jurnaliștii de la publicația franceză Libération au realizat un reportaj despre poluarea cauzată de fabricile de ciment. La Fieni, în județul...

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad
Galerie Foto Raportul MCV, prin care Comisia Europeană a anunțat că nu ridică mecanismul de monitorizare pe Justiție, în ceea ce privește România, precum și atentatul de la Arad, în urma căruia și-a pierdut viața...
Serviciul de email marketing furnizat de