Dunarea pare dezlantuita. Parca blestemati, mii de oameni din satele doljene au fost nevoiti sa-si para-seasca locuintele dupa ce autorita-tile locale au pierdut lupta cu apele.

Mii de oameni din satele doljene au fost nevoiti sa-si paraseasca locuintele, dupa ce autoritatile locale au pierdut lupta cu Dunarea.

Noroi jos, ploaie de sus. Asa arata "casa" in care locuiesc mii de oameni din satul doljean Rast. Fugiti din calea apelor Dunarii cu cateva lucrusoare, oamenii s-au asezat pe campurile din preajma satului. Unii au primit cate un cort, altii si-au incropit adapost din cativa pari pe care au intins nailoane. Pe drum, dinspre Rast, vin carute incarcate cu paturi si mobilier vechi - ce au mai putut scoate din casele in care apa trece de un metru.

CAD CASE. "Nea Florea, nea Florea, a ajuns apa si la casa mea?", "Cum e, a trecut de al treilea rand de casi?" - intampina femeile una din carutele care ies din sat. "La voi a ajuns in gradina... la alde Maria nu se mai vede nimic in curte, la voi a cazut spatele casii, la voi s-a lasat zidul de la strada, la voi n-a cazut, dar e gata...", le explica omul pe rand.

"Doamne, cine-mi mai face mie odaie? Mi-au zis sa tac, ca-mi fac doua camere, dar le-am vazut?", incepe sa planga o batrana. Are 700.000 de lei pensie de la CAP. Dupa cateva secunde, oamenii trec de la disperare la revolta. "Fi-le-ar pomana a dracului de nenorociti! Ca pentru stiucile si carasii lor de la Dunareni am ajuns sa dormim pe camp la batranete", izbucneste o femeie. Mai toata lumea din sat e convinsa ca digul a fost spart in dreptul lor pentru a proteja fermele piscicole de la Dunareni si Nedeia. Autoritatile locale neaga insa acest lucru.

NADUF. "Sa vina cucoana aia Sulfina, ca ma infig eu in parul ei si o trag prin tot satul", isi varsa alta batrana ramasa fara casa naduful. "Lasa, ca te bat mascatii, n-ai mata cum sa ajungi la ea", incearca sa o tempereze una mai tanara. "Eu nu mai am ce pierde, sa vina cu mascati cu tot, ca-i arat eu..."

"Lua-i-ar dracu’, ca stiu doar sa se plimbe cu elicopterele pe aici", se supara un satean. "Sa le spuneti ca le dorim de Pasti ce avem noi acum", adauga altul. "Nu stie marimea de la Bucuresti ce pata (n.r. - pateste) satul", concluzioneaza o femeie, suparata ca autoritatile i-au uitat.

Cele cateva masini de armata aduse in sat abia fac fata nevoilor satenilor, care incearca sa scoata ce mai pot din casele inundate.

CIMITIRUL. Nici mortii nu mai au liniste. Din cimitir se mai disting doar varfurile crucilor. Oamenii spun ca au vazut bucati din sicrie plutind pe apa. "Nici mortii n-avem unde sa-i ingropam! Pe un vecin care a murit l-a dus la Piscu Vechi, iar pe o femeie a aruncat-o armata ca pe un caine in groapa. Ca o lasasera singura in casa si plecasera, de frica apei", povesteste o femeie din Rast.

Oamenii carora nu le-a intrat apa in casa stau pe la porti si asteapta vesti. "Mai creste, ce zic de la Bucuresti, intra apa si la noi?", ne intreaba disperati oamenii.

NEGLIJENTA. Desi Dunarea a scazut, apa care se strecoara prin spartura din dig intra si cu mai multa furie in sat si acopera centimetru cu centimetru de uscat. "Oamenii au furat si au distrus canalele prin care era administrata apa din fluviu in momentul in care cresteau debitele. In sat nu s-a facut nici o lucrare de indiguire si toate canalele sunt colmatate", explica un barbat care a venit de la Bucuresti sa-si salveze bunica, care locuieste in sat. "Eu m-am nascut aici, in Rast. Acum 20 de ani exista o statie mare de care tineau alte sapte, prin care putea fi controlata apa in caz de pericol. Acum, acestea nu mai exista, au fost distruse. Iar satenii nu s-au ingrijit sa-si faca nici cel mai elementar sant. Dar... o mai fi si pedeapsa lui Dumnezeu", concluzioneaza amar barbatul.

Aproape 4.000 de oameni din satele doljene Rast, Negoi si Catanele asteapta Sarbatorile pe camp. Masa lor de Pasti va fi o bucata de paine si o farfurie de fasole, primite de la bucataria de campanie a armatei.

Pentru oamenii din Rast, Saptamana Patimilor a inceput o data cu navala Dunarii. De incheiat, nu stie nimeni cand se va incheia...

Doljenii din Bistret nu vor sa-si paraseasca gospodariile

SPARTURA. Bresa din digul de la Bistret n-a putut fi acoperita. Militarii muncesc in zadar

Doar 350 din cele aproximativ 5.000 de persoane din satele doljene Bistret, Plosca si Carna s-au lasat evacuate de autoritati in ultimele zile. Mai mult, satenii se plang ca autoritatile fac exces de zel, dupa ce le-a fost stricata imaginea la Rast, unde nu au reusit sa actioneze in timp util. "Ne-au trezit noaptea cu sirenele. Bateau jandarmii aia in porti de te innebuneau. Si apa era la fel la dig. Noi nu plecam. Sunt destule masini aici. Cand o ajunge apa, ne urcam si plecam", spune un satean din Bistret. "Ne-au speriat. Asa de multi jandarmi au adus si asa de urat fac, incat atunci cand chiar va fi vreun dezastru, nu o sa mai inteleaga lumea, daca ei fac atata teatru acum, cand nu e nici macar o casa inundata", adauga altul. "Suntem intr-o situatie de urgenta si vom evacua intreaga localitate. In cazul in care oamenii se vor opune, vom interveni cu fortele de ordine si vom face evacuarea fortata", a declarat Nicolae Giugea, prefectul judetului Dolj. Oamenii spun ca nu au mai vazut asa ceva niciodata. "Dumnezeule, nu imi vine sa cred ca am trait sa vad asa calvar. Suntem chinuiti de ape si nu stim incotro sa ne indreptam. Mai bine ma lua Dumnezeu de moarte buna, nu sa mor sufocat de ape", tipa cu lacrimi in ochi un batran care a amenintat ca isi pune capat zilelor daca apele nu se opresc.

Deocamdata, oamenii si-au pus la adapost pe la rude si vecinii din satele apropiate animalele, cerealele si mobila. Apa continua sa treaca printr-un punct al digului, in ciuda sacilor cu nisip si a pietrelor aduse pentru intarirea barajului. 400 de jandarmi, pompieri si forte ale Ministerului Apararii sunt in acest moment in Bistret, gata sa evacueze localitatile care ar putea fi puse in pericol, in caz ca digul de la Dunare va ceda. Pentru evacuarea popu latiei exista in zona 31 de camioane, sase microbuze, 13 autoturisme si patru barci. (C. Plesa, A. D. Mihai)

Galati, cu jumatate de metru peste cota

PREGATIRI. Sosirea Dunarii mari este asteptata cu diguri de nisip la Chiscani, judetul Braila

Cota Dunarii in zona Galati a atins ieri in jurul pranzului 650 cm, cu jumatate de metru peste cota de inundatie.

Autoritatile au intocmit o harta a orasului pentru a identifica zonele vulnerabile in care Dunarea ar putea ameninta municipiul Galati. Maximumul prognozat de hidrologi trebuia atins ieri, cand Dunarea ar fi trebuit sa ajunga la 652 cm. "De maine (n.r. - azi) va incepe o scadere lenta a Dunarii, pentru data de 24 aprilie prognozandu-se o cota de 644 cm.

Exista o problema la care si noi avem o parte de vina, in ceea ce priveste comunicarea, si anume intreruperea alimentarii cu energie electrica a unor consumatori casnici si societati comerciale", a precizat prefectul judetului Galati, Mihai Capra.

Acesta sustine ca in zona postului de transformare indiguit de autoritati pentru a nu fi afectat de apa, angajatii CFR si Admet au facut cateva manevre cu vagoanele de tren si au daramat digul din jurul transformatorului.

Din aceasta cauza, apa a ajuns la reteaua electrica si i-a determinat pe specialisti sa opreasca furnizarea energiei electrice in zona. Situatia este acum analizata de politisti, care incearca sa afle cine se face vinovat de distrugerea digului. Ieri, autoritatile au demarat operatiunile de evacuare a apei din zona punctului de transformare pentru repunerea in functiune a acestuia.

In zona Prutului, reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta se asteapta, in conditiile in care va continua sa ploua, ca digul de pamant din zona raului sa cedeze. In zona exista monitorizare permanenta a digului, iar, in momentul in care vor aparea primele fisuri in dig, locuitorii din partea amenintata de ape vor fi anuntati telefonic sa evacueze zona.

POSIBILE RENATURARI. In urma discutiilor purtate de reprezentantul Guvernului in teritoriu, secretarul de stat in Ministerul Mediului, Lucia Varga, se pare ca vor fi luate in discutie posibile renaturari pe malul tulcean al Dunarii. "Cred ca am reusit sa o conving pe doamna Varga asupra necesitatii renaturarii pe malul tulcean.

De altfel, legile retrocedarii interzic punerea in posesie in zonele desecate, dar se pare ca acolo au fost facute presiuni pentru acordarea terenurilor prin 1990-1991", a precizat prefectul Mihai Capra. (Erik Hoosz)

Evacuari in judetul Constanta

Peste 30 de familii din localitatile constantene Aliman si Vlahi au fost evacuate din gospodarii din cauza inundatiilor. Echipele de interventie lucreaza la inaltarea digului, dar locuitorii din satul Vlahi risca sa ramana izolati din cauza inundarii DJ 223, care face legatura intre orasele Hirsova si Cernavoda. Desi casele se afla la o distanta de 6 kilometri de malul Dunarii, nivelul baltii Vederoasa ameninta sa inunde satul.

Pe Drumul Judetean 223, in zonele Ion Corvin, Rasova si Vlahi, drumul este blocat din cauza inundatiilor, apa depasind 1 metru inaltime. Echipele de interventie lucreaza la intarirea digurilor din Vlahi, Oltina, Dunareni si Baneasa pentru stavilirea apei. (Emilia Sava)

Pompele din Delta sunt nefunctionale

STAVILA. Mii de saci de nisip au fost asezati in calea apelor pentru a intretine digurile din Delta Dunarii. Uneori nici acestea nu mai fac fata

In afara de digurile neintretinute, in Delta Dunarii mai exista un pericol major in ceea ce priveste chestiunea inundatiilor: nici o statie de pompare a apei din localitatile Rezervatiei Biosferei nu mai este functionala. Apa care ar inunda satele si comunele va putea fi foarte greu evacuata.

POMPE. In urma cu 36 de ani, debitele istorice ale Dunarii s-au inregistrat in luna aprilie. Inundatiile in Delta Dunarii au avut loc in luna mai, cand debitele fluviului scazusera simtitor, dar digurile au cedat unul dupa altul. Autoritatile comuniste au decis atunci, pe langa refacerea digurilor, si construirea in localitatile Deltei a unor statii de pompare a apei. Scopul acestora era sa scoata apa din localitati in cazul unor noi viituri. Dotate cu conducte imense, avand peste un metru in diametru, respectivele pompe au folosit pana la Revolutie, insa debitele normale ale fluviului nu le-au pus la incercare.

JAF. La ora actuala, nici una dintre aceste constructii nu mai este functionala, ele existand doar pe hartie. Localnicii au furat tot ce se putea din aceste constructii. Pe mana hotilor au incaput conducte, utilaje, dotari. La Caraorman, de exemplu, in inima Deltei, nu au mai ramas decat cateva ruine, fiind furate pana si caramizile cladirii! In aceste conditii este interesant de vazut ce se va intampla daca apa va trece de diguri si va inunda satele si comunele. Autoritatile locale nu par foarte ingrijorate de subiect si refuza sa comenteze.

STAVILARELE. Nu numai pompele din Delta sunt inutilizabile, ci si stavilarele din anumite amenajari agricole si piscicole. Acestea fusesera proiectate special pentru ca, in situatiile in care debitele Dunarii ar fi fost mari, sa fie deschise, iar apa sa inunde incintele agricole si piscicole din Rezervatie. Neintretinute de ani buni, acestea nu mai pot fi practic deschise in caz de pericol. Singura solutie pentru a inunda respectivele amenajari ramane spargerea digurilor.

FALEZA ACOPERITA. Nivelul Dunarii era ieri in crestere usoara pe sectorul Galati-Isaccea-Tulcea-Sulina. Se lucra in continuare la consolidare in majoritatea localitatilor aflate de-a lungul cursului Dunarii. Cele mai mari probleme sunt la digul de la Salceni si la cel pe care este construita soseaua Macin-Smardan.

Riscurile de surpare sunt ridicate, cu atat mai mult cu cat ieri a plouat toata ziua in judetul Tulcea. Faleza orasului Tulcea era ieri in continuare partial sub ape, insa activitatile portuare se desfasurau fara dificultati. (Alexandru Nastase)

RUGAMINTE
"Fac apel la populatia evacuata sa nu se intoarca in localitati, pentru ca, desi situatia e stabilizata, vantul face ca valurile sa spele digul, existand oricand posibilitatea ca acesta sa se surpe"

AJUTOR BANESC
"Familiile din Constanta, Dolj si Tulcea afectate de inundatii vor primi un ajutor umanitar de urgenta, constand in alimente si combustibili in valoare de 602.000 lei noi" - Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor

BISERICA PENTRU SINISTRATI

Patriarhia Romana face apel la credinciosii ortodocsi ca, in aceste zile de pregatire pentru Invierea Domnului, sa nu uitam de "semenii nostri greu incercati de revarsarea apelor Dunarii". In comunicat se cere ca ierarhii, preotii si credinciosii sa organizeze colecte in bani si diferite bunuri materiale pentru a fi oferite sinistratilor. PFP Teoctist, Patriarhul BOR, ii indeamna pe cei aflati in necazuri sa se increada in grija Parintelui Ceresc, iar pe ceilalti credinciosi, la solidaritate cu cei necajiti si la rugaciune pentru semenii aflati in primejdie. (Daniela Sontica).

"GUVERNANTI INGRIJORATI"

Situatia de la Bistret ii ingrijoreaza in continuare pe guvernanti, deoarece exista riscul ca digul sa se surpe din cauza ca valurile Dunarii, impulsionate de vant, spala constructia. "Nu vreau sa creez panica, exista insa aceasta posibilitate, din cauza ca digul este destul de erodat" a precizat Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor, a precizat ca nimeni nu poate sti cat de mare este riscul ca autoritatile sa scape situatia de sub control, dar a precizat ca nu va risca viata nici unui militar trimitandu-l pe un dig care sta sa se surpe, iar populatia va putea fi evacuata in timp util in cazul in care digul sau stavilarul cedeaza. Familiile din judetele Constanta, Dolj si Tulcea care au fost afectate de inundatiile produse in ultima perioada vor primi un ajutor umanitar de urgenta, constand in alimente si combustibili in valoare de 602.000 lei noi, a anuntat Vasile Blaga. Astfel, judetul Dolj va primi un ajutor financiar in valoare de 320.000 lei noi, constand in 3.000 kg de zahar tos, 4.385 litri ulei rafinat din floarea-soarelui, 9.000 kg de conserve de carne si 50 tone de motorina. Ajutoarele alocate judetelor Constanta si Tulcea, in valoare de 182.000 lei noi, respectiv 100.000 lei noi, constau in combustibili - motorina si benzina. La solicitarea prefecturilor, Guvernul a mai aprobat acumularea in regim de urgenta a unor cantitati de alimente, pentru interventii operative in sprijinul populatiei afectate de inundatii. Valoarea ajutorului este de 2,1 milioane lei noi (21 miliarde lei vechi). (Florina Zainescu)

SITUATIA CENTRALIZATOARE A PAGUBELOR

Nr. crt / Obiective afectate / Total 1. Judete afectate 12 2. Persoane evacuate 6.653 3. Localitati afectate 129 4. Case inundate 693 5. Case distruse 184 6. Case in pericol de prabusire 120 7. Gospodarii si anexe gospodaresti inundate 3.310 Nr. crt / Obiective afectate / Total 8. Obiective socio-economice 30 9. Pasuni si fanete (hectare) 10.519 10. Fantani 1.243 11. Drumuri judetene (km) 378,1 12. Drumuri comunale (km) 107 13. Poduri 19 14. Podete 122 15. Teren arabil (hectare) 6.877