Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fie că vorbim despre investiții în mobilier urban extravagant, festivaluri costisitoare sau lucrări făcute „de dragul de a face”, aceste decizii ridică multe întrebări privind modul în care sunt gestionați banii publici. Cotidianul Jurnalul a scris în repetate rânduri despre această risipă financiară la nivelul administrațiilor locale, iar astăzi prezintă un nou caz, de această dată de la nivelul Primăriei Generale a Capitalei.
Pe agenda ședinței Consiliului Local al Municipiului București convocată pe data de 27 noiembrie figurează, printre altele, adoptarea hotărârii privind aprobarea cotizației municipiului București la finanțarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București-llfov (ADITBI), pentru anul 2026. Valoarea acestei cotizații va fi anul viitor de 7,29 de milioane de lei, iar o mare parte a bugetului se va duce pe elaborarea de studii de prefezabilitate și fezabilitate.
Astfel, unul din proiectele care vor fi finanțate anul viitor din taxele și impozitele locuitorilor din Regiunea București-Ilfov va fi realizarea unui studiu privind măsurarea gradului de satisfacție a clienților privind serviciul public de alimentare cu energie termică prin sistem centralizat în municipiul București. De ce este nevoie de un astfel de studiu nu se precizează, dar la cum arată termoficarea din Capitală răspunsul este unul singur - gradul de satisfacție este foarte scăzut.
Sute de blocuri, fără apă caldă și agent termic
Numai marți, 25 noiembrie, sute de blocuri din Capitală au rămas fără apă caldă și fără căldură. De exemplu, numai în Sectorul 2, 142 de blocuri/imobile erau afectate de lipsa agentului termic. Situația era și mai gravă în Sectorul 3, unde erau afectate 255 de blocuri. Nici în Sectorul 4 situația nu se prezenta mai bine, pentru că din cauza lucrărilor de mentenanță, dar și de remediere a avariilor 190 de blocuri/imobile nu aveau apă caldă și încălzire. Astfel de situații apar aproape zilnic, odată cu venirea sezonului rece, dar șefii Primăriei Capitalei aruncă bani pe fereastră ca să afle dacă locuitorii orașului sunt mulțumiți de sistemul de termoficare.
Sistemul este șvaițer, întreruperile se țin lanț
Ce motive ar avea cetățenii să fie mulțumiți de sistemul de termoficare? Niciunul, pentru că oricât ne-am strădui, nu vom reuși să găsim vreunul. În schimb, putem face o listă lungă cu neajunsuri. Astăzi pierderile de agent termic se apropie de 2.400 de tone/oră, ceea ce înseamnă pierderi de peste 20 de milioane de euro pe an. Principala cauză a pierderilor de energie termică din circuitul primar o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc rețeaua (peste 60% dintre ele au peste 25 de ani vechime), consecința majoră fiind numărul mare de avarii ce se produc. La ritmul actual de schimbare a rețelei primare și secundare am avea nevoie de peste 30 de ani pentru a schimba conductele. În 2024 au fost reabilitați doar 73 de kilometri de conducte magistrale de termoficare, după ce în 2023 se reabilitaseră doar 50 km. În primul său mandat de primar general al Capitalei, Nicușor Dan a reușit să bifeze schimbarea doar a 180 km de rețea principală, asta deși spunea că va reabilita 300 km.
O întrebare-cheie: cât de suportabil este prețul încălzirii centralizate
Și dacă serviciul de furnizare a agentului termic în locuințele bucureștenilor este unul extrem de deficitar, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București-llfov consideră că a venit momentul ca să mai arunce niște bani aiurea ca să facă și un studiu privind stabilirea ratei de suportabilitate a populației pentru serviciul public de alimentare cu energie termică în municipiul București. Și aici răspunsul se poate spune de acum, fără a mai fi nevoie de acest studiu. Gradul de suportabilitate a ajuns la maximum. Facturile bucureștenilor la apă caldă și încălzire au crescut deja începând cu luna august, după ce Guvernul a decis ca de la 1 iulie să majoreze taxa pe valoare adăugată standard și a celei reduse, dar începând cu 1 noiembrie 2025, a intrat în vigoare TVA redus de 11% pentru termoficare, valabil până la 31 martie 2026, destinată încălzirii populației, școlilor, spitalelor și altor instituții publice. Preţul facturat către populaţie pentru o gigacalorie (Gcal) în București de la 1 noiembrie 2025 este de 366,94 de lei cu TVA. pentru sezonul rece, potrivit unei analize realizate recent de Asociația Energia Inteligentă. Astfel, în iarna 2025/2026 avem o creștere a prețului energiei termice pentru consumatorul final cu 6%. În acest context, costul mediu cu energia termică în București în lunile de iarnă 2025/2024 vor fi mai mari cu circa 20 de lei/lună la o garsonieră până la 54 de lei/lună la un apartament cu 4 camere, arată analiza.
Pe lista de priorități pentru anul viitor apare și realizarea studiului de fezabilitate „WASTE to ENERGY”, în care vor fi comparate cele două soluții optime prevăzute în cele două documente aprobate de CGMB (Master Planul pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul Municipiului București, aprobat prin HCGMB 455/2019, și Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București aprobat prin HCGMB 260/2021), plecându-se de la următoarea ipoteză: cantitatea maximă anuală de deșeu nonreciclabil colectat ce poate fi transformată în energie.
Avalanșă de studii de prefezabilitate
Tot anul viitor, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București-llfov vrea să facă mai multe studii de prefezabilitate pentru a promova energia regenerabilă. Unul dintre proiecte se referă la montarea de panouri fotovoltaice pe punctele termice pentru a-și asigura propriul consum de energie, plus pentru prepararea apei calde. Stabilirea necesarului de panouri se poate face însă foarte ușor, fără a mai fi nevoie de acest studiu, care oricum nu angajează cu nimic o potențială investiție, ci doar se mai cheltuiesc niște bani. Dacă știi consumul de energie al unității, poți stabili clar de câte panouri ai nevoie, corelând acest lucru inclusiv cu suprafața disponibilă pe care acestea să fie montate. Un lucru foarte simplu, care se poate face inclusiv din birou de către specialiștii din sistemul termoenergetic al Capitalei. Dar dacă trebuie să se cheltuiască niște bani, atunci să se facă studii fără număr.
Cine este ADITBI și cât costă funcționarea ei
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București-llfov s-a constituit prin acordul de asociere a trei unități administrativ-teritoriale din regiunea București - Ilfov și anume municipiului București, orașul Popești-Leordeni și comuna Chiajna. În esență, rolul său este de a realiza strategii/studii de fezabilitate și lucrări de cercetare, de a asigura respectarea cadrului legal de reglementare în domeniu de către operatorul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, dar și de a monitoriza îndeplinirea obligațiilor acestuia, asumate prin Contractul de delegare a gestiunii directe a serviciului. Prin prevederile statutului său, Asociația trebuie să constituie interfața pentru discuții și să fie un partener activ pentru autoritățile administrației publice locale în ceea ce privește aspectele de dezvoltare și de gestiune a serviciului de termoficare. Funcționarea acestei asociații cu un rol discutabil nu este deloc ieftină. Conform notei de fundamentare a cheltuielilor pentru anul viitor, acestea arată astfel:
A. Cheltuieli lunare/anuale:
- Cheltuieli de funcționare curente - valoare estimată 600.000 de lei/an;
- Cheltuieli de personal - valoare estimată 3.690.718 lei/an.
B. Cheltuieli anuale:
- Cheltuieli pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor Asociației - 3.000.000 de lei/an.
Mai trebui spus că această variantă de cheltuieli este cea mai ieftină, pentru că inițial s-a cerut o creștere consistentă a cheltuielilor de personal - 6.255.718 lei/an de la suma de 3.690.718 lei/an. Totuși, în final, Asociația a revenit asupra notei de fundamentare a cheltuielilor și a solicitat diminuarea cheltuielilor de personal de la 6.255.718 lei/an la 3.690.718 lei/an.
Citește pe Antena3.ro
