Blocuri "cu bulina" care n-au... bulina

Cladiri care altadata erau mandria Bucurestiului au ajuns pe lista imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic. Sunt asa-numitele blocuri cu "bulina rosie".

PE BULEVARD. Blocul Patria, care se aflape lista cladirilor cu probleme, a fost construit in 1929

Centrul Bucurestiului, asa cum il vedem astazi (Bulevardul Magheru, Bulevardul Nicolae Balceascu, Calea Victoriei), a inceput sa se ridice in anii dintre cele doua razboaie mondiale. Marii industriasi construiau apartamente de lux, birouri pentru firme - cladiri cu multe etaje, concepute dupa ultima moda in Europa. Numai ca, la acea vreme, in Romania nu prea existau norme seismice, cand venea vorba de constructii. Primele astfel de norme au aparut abia in 1943. Multe din cladirile care odinioara erau faima "Micului Paris" au ajuns astazi pe lista imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public. Adica au structura atat de afectata, incat la un cutremur care trece de 7 grade nu prea au sanse sa reziste. Desi beneficiaza de o serie de avantaje finaciare pentru consolidare, o buna parte din locatarii acestor cladiri refuza acest lucru. Motivele sunt disconfortul provocat de "santier", lipsa banilor, incapatanarea si de multe ori dezinteresul.

MAGHERU. La numarul 20, pe Magheru, lipit de cladirea Teatrului "Nottara", e unul din imobilele introduse pe lista cu "bulina rosie". Nu ca aceasta bulina ar fi undeva la vedere. Mai mult, Ana Ionescu, presedinta asociatiei de locatari, sustine ca blocul a fost trecut dintr-o eroare pe lista cladirilor periculoase. "Nu cred ca trebuie sa existe pe acea lista pe motive ca: "imobilul se afla pe bulevard, lipit de un teatru la care vine multa lume". Cel care a facut expertiza cladirii a spus ca blocul e din 1935. Noi am gasit acte care arata ca e din 1946", spune Ana Ionescu, care locuieste in bloc din 1960. Majoritatea locatarilor sunt pensionari si nu vor sa auda de consolidare.

BALCESCU. Blocul Wilson, construit pe Balcescu la numarul 25, a intrat in consolidare din septembrie 2002. Actiunea ar fi trebuit sa dureze un an. Dar termenul s-a prelungit. La scara 3 locuieste doar o singura familie. Toti ceilalti s-au mutat pe perioada consolidarii. De altfel, e aproape imposibil sa traiesti normal intr-un astfel de bloc. Se intrerup cand gazele, cand lumina, cand apa. De la parter pana la mansarda e plin de moloz. Doar sase familii din cele 98 din bloc s-au opus consolidarii. Unul dintre cei care au refuzat a spus ca... isi executa singur consolidarea. Cand au venit cei care faceau expertiza tehnica, spune secretarul care se ocupa de bloc, au vazut ca unul din vechii stalpi de sustinere era retezat, iar cel nou, construit dupa ’77, era facut de mantuiala. 76% din suma totala a mers la consolidarea structurii, restul a fost pentru arhitectura, finisaje, instalatii. Potrivit secretarului, un proprietar va trebui sa plateasca, la final, pentru consolidare, cam 230 de euro pe metru patrat.

CALEA VICTORIEI. Pe Calea Victoriei la numarul 33-35, langa Palatul Telefoanelor, una din cladirile vechi e in mijlocul unui adevarat santier. Si proprietarii de aici au optat pentru consolidare. Dar multi au ales sa ramana in continuare in apartamente, desi blocul nu mai are gaze, iar lumina si apa se intrerup des, din cauza reparatiilor. "Eu sunt multumita ca-l consolideaza. Eu nu platesc, pentru ca am pensia foarte mica", spune una din locatare, care, mai mult ca sigur, pe vremea "Micului Paris" facea multe priviri sa se intoarca dupa ea, pe Calea Victoriei. "In 1977, partea care era legata cu un fel de masca de Palatul Telefoanelor s-a dislocat. Pe atunci eu locuiam la etajul doi. Aveam niste crapaturi in casa de se vedea in strada", isi aminteste batrana. Si aici Ceausescu a sistat lucrarile de consolidare incepute in 1977.

LIPSCANI. Nici zona Lipscanilor nu sta prea bine in picioare. Dar n-ai sa vezi buline rosii afisate pe cladirile care prezinta pericol public. Pe Strada Smardan la numarul 18, un bloc imens asteapta sa intre pe lista consolidarilor. Nu toata lumea din imobil e insa foarte preocupata de faptul ca s-ar putea trezi cu peretii in cap. O doamna blonda, bine imbracata, ne-a tipat ca principala problema e ca trebuie sa-si parcheze masina la cateva zeci de metri de casa. Ceilalti oameni erau insa ingrijorati de situatia imobilului. Si pentru ca un necaz nu vine niciodata singur, administratorul blocului a fugit cu vreo 400 de milioane de lei - banii locatarilor.

ISTORIE IN BLOCUL WILSON

Cand a fost facut, in 1935, blocul Wilson era mandria bulevardului. La parterul cladirii, construita in forma de potcoava, era un restaurant. La parterul coltului, unde se imbinau scara situata pe fosta Strada Onesti (azi Dem I. Dobrescu) cu cea de pe Balcescu, exista un restaurant. Deasupra aceluiasi colt de bloc era o platforma de tragere aeriana, construita in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Pe vremea comunistilor, sefii s-au tot perindat la restaurantul de la parter. Si, cum nimeni nu se preocupa de norme de constructie, au daramat cativa pereti: localul trebuia sa arate mai bine. S-a nimerit sa fie tocmai peretii de rezistenta. La cutremurul din 1977, tot coltul la parterul caruia era restaurantul s-a prabusit. "Asa au ajuns cei care aveau apartamente acolo sa ramana, din 140 de metri patrati, cu cate o suta", isi aminteste secretarul blocului.

PATRIA

Nu intentionam sa-i speriem pe cinefili, dar una din cladirile considerate "pericol public" si aflate pe lista cu risc seismic de gradul I e blocul Patria, cel la parterul caruia se afla si cunoscutul cinematograf. Nu veti gasi la vedere "bulina rosie" care sa va avertizeze asupra riscurilor. Partea "turn" a cladirii e e facuta pe o structura elastica si se pare ca e si cea mai rezistenta. Numai ca unul din stalpii de sustinere e mai putin solid. Familia Solomonescu locuieste in cladire de 25 de ani. Apartamentul lor are 100 de metri patrati si arata exact ca in albumele din perioada interbelica: cu living mare, canapele pufoase, obiecte de arta care iti iau ochii. Bun gust in fiecare coltisor. Cei doi ar dori ca blocul sa fie consolidat. "Desi dureaza cam mult - poate doi ani, si la varsta noastra ajungi mai usor la Belu", glumeste doctorul Solomonescu (foto). "Blocul acesta arata destul de bine dupa cutremurul din ’77. Asta nu inseamna ca va rezista si la urmatorul cutremur mare. Eu am stat numai prin ruine, am scos morti, in 1977. Stiu ce inseamna", spune doamna Solomonescu, care e constructor de profesie. "Blocul a intrat in consolidare dupa 1977, dar, cand lucrarile nu erau nici pe departe la final, Ceausescu a spus: "Gata, ajunge!"", isi aminteste doamna Solomonescu.

Facilitati pentru consolidari

Proprietarii locuintelor - persoane fizice, din cladirile multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public, beneficiaza de urmatoarele facilitati financiare: asigurarea din bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului a sumelor necesare proiectarii si executarii lucrarilor de consolidare pentru cresterea gradului de siguranta la actiuni seismice al constructiilor existente; restituirea, la terminarea consolidarilor, a sumelor avansate de la bugetul de stat pentru executarea consolidarilor, in rate egale, fara dobanda, cu o durata de rambursare de pana la 25 de ani; scutirea de la plata ratelor lunare, pe perioadele in care realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe membru de familie.

Care sunt conditiile

Acordarea facilitatilor financiare pentru consolidare este conditionata de existenta hotararii asociatiei de proprietari, adoptata in conditiile legii, privind executia lucrarilor de consolidare; instituirea ipotecii legale a statului asupra locuintei; includerea cladirii de locuit in programe anuale de actiuni aprobate prin hotarare de guvern, in baza prioritatilor stabilite pe criterii tehnice de consiliile judetene, respectiv CGMB, si avizate de Comisia tehnica de specialitate din Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.