Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul vicepreședinte al CSM, judecătorul Bogdan Mateescu, acuză Guvernul Bolojan că dă dovadă de un dispreț cutremurător în conflictul pe care l-a generat prin reeșalonarea plății datoriilor pe care le are de achitat magistraților, ca urmare a drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești definitive și executorii. Mateescu a reacționat după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat că, indiferent ce decizie va fi luată în justiție, ca urmare a plângerii formulate de ÎCCJ, nu va putea fi pusă în aplicare. Bolojan susține că instanța supremă a dat în judecată în mod greșit Executivul, deoarece Parlamentul este instituția care a adoptat legea Bugetului de stat pe anul 2026. În acest sens, fostul vicepreședinte CSM atrage atenția că se creează un precedent periculos, în care Guvernul va putea ignora orice hotărâre judecătorească definitivă, în orice domeniu, de la procese verbale de contravenție, până la eliberarea din arest a unor persoane declarate nevinovate.
„Probabil cel mai cutremurător dispreț exprimat în cuvinte în fața unei țări întregi de un prim-ministru necomunist (adică de după revoluție) față de principii esențiale pentru un stat de drept, pentru o democrație. În concret, orice decide instanța, aplicăm doar dacă vrem noi”, arată, într-o postare pe contul său de socializare, judecătorul Bogdan Mateescu, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii și ex-președinte al Tribunalului Olt.
Acesta arată că atitudinea Guvernului României este echivalentă cu posibile refuzuri similare pe care autoritatea executivă le-ar putea exprima și cu privire la punerea în aplicare a altor categorii de hotărâri judecătorești.
„O hotărâre judecătorească prin care vi s-a anulat un proces verbal de contravenție, ridicându-vă permisul de conducere sau prin care ați fost amendat sau vi s-a închis compania, s-ar putea să nu fie aplicată decât dacă vrea Guvernul”, arată Mateescu, acesta adăugând că „o hotărâre judecătorească prin care ați fost achitat fiind nevinovat s-ar putea să nu vă scoată din arest decât dacă vrea Guvernul”.
„O hotărâre prin care s-a anulat un act al unei autorități pentru exces de putere sau abuz s-ar putea să nu fie pusă în executare decât dacă vrea guvernul. O hotărâre prin care s-a dispus să primiți bani de la stat sau de la angajator sau de la un privat sau prin care vi s-au recunoscut drepturi de pensie (când statul vă trimite pe drumuri) s-ar putea să nu fie aplicată decât dacă vrea Guvernul. Și așa mai departe”, susține Mateescu.
Bolojan: Indiferent ce hotărâre va pronunța instanța, nu va fi pusă în aplicare
Fostul vicepreședinte CSM mai scrie, în aceeași postare: „Prieteni, știu că aproape nu vă mai surprinde nimic, știu și părerea multora despre justiție, da, poate funcționa mai bine, dar nu e numai vina ei. Știu că motorina e 11 lei și că mulți dintre voi înghețați în case, fără căldură și fără apă caldă privind în gol circuri ieftine din partea celor care trebuie să vă asigure un trai decent, că așa scrie în Constituție... Știu că vă gândiți la ziua de mâine cu teamă, mulți în sărăcie, cu nevoi, cu greutăți. Dar vă rog să știți, să fiți convinși că distrugerea justiției, așa cum e ea, cu bune și mai puțin bune, ne va afecta pe toți mai mult decât vă puteti imagina acum. Deschideți, vă rog, cărțile de istorie începând cu anul 1947”.
Reacția lui Bogdan Mateescu vine după ce, luni seara, premierul Ilie Bolojan a afirmat, în direct la un post de televiziune, în legătură cu acțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a chemat în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor, că „Guvernul a promovat un buget, acesta a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentința care va fi dată... poate va fi dată ca și sentințele în zona de salarizare a magistraților, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, că nu Guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul României”.
„Gândiți-vă că primești o sentință, mai propui un proiect de lege și din nou în Parlament se modifică. O atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi o astfel de acțiune. Nu Guvernul este responsabil pentru această situație. E o problemă de suportabilitate bugetară și socială ca atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate niște sume care vin istoric din spate. România este într-o situație de criză. Personal, din punct de vedere moral, când ai astfel de situații, ai dreptul moral să te gândești la anumite eșalonări”, a mai declarat șeful Executivului.
Premierul și ministrul Finanțelor riscă să suporte personal prejudiciile
Reamintim că, la finalul săptămânii trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a notificat Guvernul și Ministerul Finanțelor, cu o plângere prealabilă, să achite restanțele salariale ale magistraților, ca urmare a hotărârilor judecătorești definitive și executorii pronunțate în sute de mii de procese.
Pentru că Executivul nu a răspuns solicitării ÎCCJ, instanța supremă a introdus acțiunea de chemare în judecată a celor două entități guvernamentale, la Curtea de Apel București - Secția de Contencios Administrativ și fiscal.
ÎCCJ solicită, prin această acțiune, obligarea pârâților Guvernul României și Ministerul Finanțelor la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026; emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul; stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim zece zile, precum şi a amenzii prevăzute la articolul 24 alineat 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere) în sarcina persoanelor responsabile (ministrul Finanțelor şi premierul), pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare; dar și aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere.
„Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea Guvernului și a Ministerului Finanțelor, ci și, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere”, scrie negru pe alb în această notificare.
În plus, arată ÎCCJ, „în ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești ce se va pronunța, vom solicita aplicarea mecanismelor corective prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și despăgubiri pentru neexecutarea obligației”.
Citește pe Antena3.ro
