Bolile de sânge, cartelate cu sânge rece

Medicamentele ieftine, scoase de pe piaţă pentru favorizarea celor scumpe

În Ministerul Sănătăţii s-a interzis şpaga mică. Un anunţ mai poate fi citit pe holurile instituţiei: "Stimaţi vizitatori, vă informăm că nu este permis accesul în incinta Ministerului Sănătăţii cu pachete, genţi, sacoşe sau alte colete conţinând «atenţii» pentru funcţionarii publici angajaţi ai ministerului".

Ordinul de blocare a şpăgii "la vedere" este semnat de Gheorghe Sârb, secretarul general al ministerului. "Insula" de corectitudine din MS este condusă de ceea ce mulţi din sistem numesc "gaşca de la Oradea". Are o structură transpartinică UDMR-PDL şi, evident, membrii ei nu primesc şpăgi mici, de felul celor interzise prin afiş. Gaşca transformă însă programele naţionale de sănătate în surse de profituri uriaşe către companiile farmaceutice.

Vom prezenta astăzi câteva elemente din mecanismul de stoarcere a banului public prin Programul Naţional de Hemofilie, Talasemie şi alte boli rare. La butoane stau oameni de decizie, siguri, numiţi sub bagheta lui Alexandru Kiss - vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, liderul local UDMR, Attila Cseke, ministru al Sănătăţii, propus de A. Kiss;

Gheorghe Sârb, secretar general al ministerului, fost deputat PSD de Bihor "transferat" la PDL şi propus de "şeful" din Oradea pentru minister, Laszlo Ritli, şeful de Cabinet al mi­nistrului, considerat omul care con­trolează mersul treburilor, Gheor­ghe Mermeze, farmacist, profesor la Universitatea Oradea şi prieten de casă al liderului UDMR Bihor, consilier al ministrului şi, pe deasupra, tatăl directorului general al Direcţiei  Farmaceutice din Ministerul Sănătăţii - Anca Maria Negru, inclusă şi ea în trupă. Cu aşa echipă faină, cum zice bihoreanul, nimic nu poate sta în calea sănătăţii. Nu e oare sănătatea mai scumpă decât toate? Ca atare, şi tratamentele sunt programate să fie tot mai scumpe. Să vedem cum ajunge o boală de sânge să "îm­bo­l­nă­vească" bugetul.

Hemofilia este o boală transmisă ereditar, caracterizată prin deficienţa unor proteine, numite factori de coagulare. Bolnavul de hemofilie sângerează mai mult timp după un traumatism şi, în lipsa unui tratament adecvat, viaţa lui este în pericol. În România sunt sub tratament circa 2.000 de bolnavi de hemofilie A, dar încă 1.000 de bolnavi nu urmează tratament regulat şi vin la medic doar în situaţii de hemoragii severe.

Tratamentul constă în administrarea unui factor de coagulare - medicamentul permiţând bolnavului o viaţă aproape normală. În ultimii ani, România a alocat fonduri mai mari pentru Programul Naţional de Hemofilie, Talasemie şi alte boli rare. În 2010 se estimează ca afacerea cu factorul de coagulare să ajungă la 30 de mi­lioane de euro.  

În piaţă au intrat, ţinându-se de mână, trei mari actori: Baxter AG Austria, CSL Behring AG Germania şi WYETH Ltd Anglia. Potrivit unor investigaţii preliminare ale Consiliului Concurenţei, se profilează o "frăţie" care să scoată de pe piaţă un medicament mai ieftin (neprofitabil pentru marile companii) cu un altul de trei ori mai scump.

Factorul de coagulare clasic (numit factor VIII de coagulare plasmatic) ar urma să fie înlocuit cu unul nou (factor VIII recombinat), care aduce profituri de trei ori mai mari. Manevra a început în urmă cu doi ani, când prin HG 720/2008, factorul VIII de coagulare plasmatic - cel ieftin - a fost eliminat de pe lista produselor decontate prin Programul Naţional pentru tratamentul hemofiliei.

Au rămas în listă, aţi ghicit, doar medicamentele scumpe; factorul VIII recombinat şi factorul VIII de coagulare plasmatic cu factor von Willerbrand (utilizat pentru o altă boală rară, boala von Willebrand). Spre norocul bolna­vilor, majoritatea centrelor de hematologie aveau stocuri suficiente pentru anul 2008 din medicamentul ieftin. După apariţia HG 720/2008, mai mulţi specialişti au avertizat anomalia eliminării din listă a factorului VIII plasmatic. Fără rezultat. Situaţia se acutizează, pentru că în 2010, Direcţia Generală de Strategii şi Politica medicamentului din Mi­nisterul Sănătăţii a iniţiat Ordinul nr. 173 din 2010 prin care se stabilesc preţurile de decontare ale produselor incluse în programe naţionale. Lipsesc din ordin toate produsele "factor de coagulare plasmatic", cele ieftine, produse de Biotest, Griffols, Kedrion şi Octopharma. Ordinul 173 nu are avizul Comisiei de Specialitate de Hematologie din Ministerul Sănătăţii şi nici al Comisiei de Transparenţă, deşi ambele comisii au soli­citat reintroducerea în listă a medicamentelor clasice şi mai ieftine.

Guvernul, deşi se tânguie că banii pentru Sănătate nu ajung, iată ce mă­suri de "austeritate" promovează - impune medicamentele scumpe. Premierul Boc este informat prin consilierii săi de situaţia scandaloasă din acest Program Naţional, dar se pare că nu este interesat să deranjeze afa­cerile companiilor farmaceutice susţinute de UDMR. Investigaţia Consiliului Concurenţei merge şi ea în ritm de melc. Ministrul Attila Czeke (foto) poate declara că tocmai a mărit bugetul Programului Naţional de Hemofilie şi că anul acesta se vor ţine licitaţii centralizate pentru achiziţia de medicamente pentru hemofilie.

Eliminarea medicamentelor ieftine pentru hemolitici şi întârzierea corijării acestei situaţii va duce la o cartelare evidentă a acestui segment de piaţă. Astfel, banii alocaţi acestui program vor fi consumaţi de trei ori mai repede, pentru de trei ori mai puţini pacienţi. Prosperitate maximă împărţită de gaşca de la Oradea băieţilor deştepţi din campaniile farmaceutice!

Într-un răspuns primit la redacţie, după o lungă gândire, biroul de presă al Ministerului Sănătăţii ne-a anunţat că situaţia ar fi în curs de remediere. Până atunci lucrurile se desfăşoară aşa cum prezentăm în rândurile de mai sus.