x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Borsec, izvor de nepăsare

Borsec, izvor de nepăsare

de Cristinel C. Popa    |    25 Feb 2010   •   00:00
Borsec, izvor de nepăsare

Autorităţile române au ucis un blazon al României - staţiunea Borsec. Lovitura de graţie a venit anii trecuţi, mai curând din partea PD-L, prin persoana minis­trului Turismului, Elena Udrea. Guvernanţii nu au mai revenit în 2010 la Borsec, aşa cum au promis, pentru ca staţiunea să fie salvată. Mai sunt însă şi alte motive ale degradării: privatizări frauduloase, retragerea totală a statului din participaţii la obiectivele staţiunii, interese maghiare locale şi străine.  

Borsec, Perla Transilvaniei. O staţiune care rivaliza cândva cu Baden-Baden şi Karlovy Vari.
Una dintre cele mai frecventate şi apreciate din Europa Centrală şi de Est. Ce folos din moment ce baza de tratament e închisă de zece ani, iar întreaga staţiune e o ruină? La prima adiere de vânt, la prima picătură de ploaie cad vile. Turistul rătăcit poate fi trimis spre destinaţii "de vis" dacă vila de vizavi, muiată de prima picătură de ploaie, îl ia în braţe, strălucitoare. Dacă baţi din palme se rupe o bucată de tavan, scârţâie un perete, se apleacă un geam. Ninge în bucătărie,
fulguie în fosta sală de mese. Drumul principal prin staţiune este un şantier plin de gropi, iar vilele sunt nişte mumii degradate.


CUM S-A AJUNS AICI
Am stat de vorbă cu primarul din Borsec, Mik Jozsef. El spune că nici una dintre firmele din zonă nu dispune de fonduri pentru a face alte investiţii decât în cazare: "În 2008 nu era nici un restaurant. Acum avem trei". E drept, doar că acestea nu prea sunt deschise sau, în cel mai bun caz, se transformă în baruri după ora 18:00. Primarul este de părere că staţiunea are în primul rând nevoie de reconstrucţia bazei de tratament, închisă de zece ani. Guvernul a aprobat în urmă cu câteva zile finanţarea investiţiilor din turism însă este greu de crezut că se vor găsi şi banii necesari. "S-a primit totuşi jumătate din banii necesari pentru amenajarea a trei pârtii de schi, însă nu se ştie dacă tranşa a doua va mai ajunge". Elena Udrea, ministrul Dezvoltării şi Turismului, a vizitat în septembrie 2009 staţiunea, a promis că-i va sprijini pe investitorii locali şi că va reveni, însă nu a mai făcut-o.


PRIVATIZARE DIN INTERES
Din cele aproape 100 de vile în care se cazau pe vremea comunismului cam 6.000 de oameni pe sezon, acum s-au reabilitat doar patru-cinci. Celelalte se prăbuşesc. Motivul distrugerii, în opinia noului primar, ţine de privatizarea frauduloasă şi de interesele locale meschine. UDMR-ul local ştie cel mai bine ce şi cum. "A existat o privatizare eşuată.

S-au urmărit interesele unui grup. S-au spălat nişte bani, s-au dat la anumite persoane, fiecare clădire din cele 80 care au aparţinut statului are acum câte un proprietar privat din Israel, Kuweit, Irlanda, Canada. Interesele nu au venit de la Bucureşti, ci au fost locale", susţine Jozsef Mik. Referitor la sprijinul primit din partea UDMR, primarul spune că acesta a fost făcut doar prin proiecte. Dar multe dintre ele nu au fost finalizate. Singurul lucru atractiv a fost realizat cu munca voluntară a celor din Borsec: o minibază de tratament în aer liber, bună de utilizat în anotimpul cald pentru băi cu apă minerală. În schimb, cei care au cumpărat pe mai nimic vilele şi nu fac nici o investiţie acolo nu pot fi pedepsiţi, pentru că legea e proastă.

"Dai amenda maximă, 2.500 de lei, dar plăteşte în 48 de ore jumătate din minim şi scapă cu 500", spune Mik. Cei care au investit bani pentru a-şi construi şi ei o vilă pentru cazare vor da faliment, întrucât celelalte ruine îi alungă pe turişti. Oricum, gradul de ocupare e de maximum 20%. "Sezonul în Borsec e de o lună şi jumătate vara, şi dacă mai vin câţiva de Sărbători. Luminiţa de la capătul tunelului o constituie pârtia şi baza de tratament, dar va mai dura, la pârtie mai puţin, pentru celelalte, cel puţin 10", spune primarul.


INVESTITORUL A PLECAT
Referindu-se la degradare, edilul spune că ea ar fi putut fi stopată la timp. "Numai că n-a fost cine să tragă un semnal de alarmă în anii '95, când a început decăderea. La Borsec statul s-a retras, în alte staţiuni statul a mai rămas. A vândut tot, ne-a lăsat cu gura căscată".

În 2006 a fost o firmă din Ungaria care a promis că va construi un hotel de patru stele, dar a renunţat. Era vorba de o investiţie de câteva milioane de dolari. "Nici autorităţile centrale nu s-au implicat să garanteze investitorilor că au o siguranţă dacă vin în Borsec, să-şi zică oamenii «investim şi putem să ne scoatem banii»", spune primarul.

Cu câţiva ani în urmă s-au închis şi Hotelurile Transilvania şi Intim, încă funcţionale. Neutilizate, s-au degradat. "După privatizare, unele proprietăţi au fost puse garanţii bancare. Banca s-a trezit că n-are cine plăti ratele, le-a scos la licitaţie, oamenii le-au cumpărat în 2003-2004 şi nu au mai făcut nimic. Asemenea localităţi ar trebui să aibă prioritate în programele guvernamentale, la finanţări UE. Să se facă săli de sport, drumuri, ar trebui ajutor şi la cofinanţare. Sperăm să fie receptiv Guvernul, pentru că turismul nu înseamnă doar Litoral şi Valea Prahovei".


UMBRA VREMURILOR GLORIOASE
În staţiune mai zăreşti oameni doar în preajma izvoarelor. Printre ei e şi Iuliana Marcuş, de 75 de ani, care a fost patru decenii şefa unei vile prin care au trecut mii de turişti, români, nemţi, francezi, din Israel, din Norvegia, de pe multe alte tărâmuri. "Ehei, ce era aici cândva... Plină ochi era staţiunea, şi vara, şi iarna, tot timpul. Nu aveai unde să arunci un ac seara pe bulevard. Cântau orchestre, cânta fanfara. Cine nu-şi lua bilet cu un an înainte nu găsea loc în Borsec nici să dea cu puşca", spune Iuliana Marcuş arătând că în Borsec mai sunt vreo 3.000 de suflete. de când nu mai sunt turişti, tinerii plecând care încotro.

×