Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La începutul anilor '90, locul comun, creditat cu încântare, potrivit căruia românul s-ar fi născut poet, începea să pălească în faţa realităţilor ce vădeau un incontestabil pragmatism al locuitorilor spaţiului carpato-danubiano-pontic.
Românul părea, mai degrabă, a se fi născut bişniţar. În mai '90, într-o zi obişnuită de lucru, grănicerii de la Vama Borş au putut descoperi, în sacoşa cu lenjerie de corp ce aparţinea unor cetăţeni români, nu mai puţin de 16 injectoare tip ARO, 8 filtre de ulei, un electromotor, două alternatoare şi 15 blocuri diodă pentru alternator, "toate noi", după cum sublinia semnatarul articolului din cotidianul România liberă. Dosite te miri pe unde, asupra celor doi s-au mai găsit alte 6 filtre de ulei, 8 injectoare, 24 de sticle de coniac şi o cantitate impresionantă de produse textile. Totul evaluat la peste 30.000 de lei. Conform decretului 55/1989, încă în vigoare, puteau fi scoase peste graniţă produse în valoare de maxim 1.000 de lei. Alţi "turişti" "forţau" graniţa maghiară cu bani gheaţă, în intenţia de a se întoarce cu valută. Sumele descoperite se încadrau între 35.000 de lei şi 100.000 de lei. Pe fondul de haos economic zona "exportului" fusese rapid asumată şi populată de speculanţii mari şi mici.
Dar cum stăteau românii la capitolul export... imagine, o dată împrăştiată simpatia post-revoluţionară necondiţionată. Cotidianul francez "Midi Libre" dădea curs unei percepţii tot mai răspândite despre România, în articolul intitulat "La Roumanie à la derive" ("România în derivă"), iar săptămânalul "Paris Match" schiţa un portret actualizat al ţării noastre, în câteva pagini de interviuri deziluzionate. Astfel, gurul publicitar francez, Jaques Seguela, solicitat pentru a face campania electorală a FSN nu a căzut la învoială, şi a declarat că pune sub semnul îndoielii "înfăptuirile Revoluţiei". "Nu poţi face din vechi nou", a declarat omul de imagine al lui François Mitterand şi a hotărât să-şi pună neuronii la treabă, pe leva şi forinţi, în Bulgaria şi în Ungaria. Puţin mai departe, actriţa Brigitte Bardot critica pe şleau trecutul anti-democratic al României, în persoana soţiei fostului dictator. "N-am nici un chef să întruchipez o asemenea târâtură care mai şi purta mantouri de blană", a declarat militanta pentru drepturile animalelor când reporterii Paris Match au întrebat-o dacă va accepta să joace rolul Elenei Ceauşescu într-un serial american de televiziune.
Şi americanii clătinau dezaprobator din cap în faţa şotiilor României aflată în grupa mică la grădiniţa democraţiei. La 7 mai 1990, Alan Green jr, ambasador pe atunci al SUA la Bucureşti, atrăgea atenţia asupra incidentelor violente ce acompaniau primele alegeri libere dâmboviţene şi îndemna la corectitudine: "Noi condamnăm toate actele de intimidare şi violenţă din campania publică, indiferent de unde ar veni ele". (Eliza Dumitrescu)
● Românii ce aveau de curând cale deschisă spre "străinătate" au învăţat rapid practica trecerii peste graniţă a unor cantităţi impresionante de bunuri nedeclarate. Imaginea "exportată" de România era însă din ce în ce mai puţin atractivă, potrivit presei occidentale.
Citește pe Antena3.ro
