Budapesta are cea mai mică factură la gaze pentru consumatorii casnici. La București, ca la Viena și Madrid

Piața europeană a gazelor pentru consumatorii casnici cunoaște mari diferențe de prețuri. În octombrie cel mai mare preț era plătit de locuitorii din Stockholm, care achitau de peste trei ori prețul mediu european, urmați de cei din Amsterdam. Capitala Țărilor de Jos era a doua cea mai scumpă din Europa, iar Berna era a treia. Prețul din Stockholm era de peste 13 ori mai mare decât în ​​Budapesta, care este cel mai ieftin oraș pentru gaze din UE, și de peste 21 de ori mai mare în comparație cu Kiev. Gazele naturale pentru consumatorii casnici sunt, de obicei, mai ieftine în țările din Europa Centrală și de Est, iar în octombrie toate țările din această zonă au avut un preț mai mic decât media europeană. Raportat însă la puterea de cumpărarea, prețul plătit de consumatorii casnici din capitalele Europei oferă o imagine diferită, iar Bucureștiul nu face excepție, chiar dacă prețurile sunt încă plafonate la noi.

Raportul realizat de Energie-Control Austria, MEKH - Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority și VaasaETT, în colaborare cu autorități de reglementare și operatori din 33 de țări europene (toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina) arată că Budapesta beneficiază de cel mai ieftin gaz raportat la puterea de cumpărare. Capitala Ungariei este urmată în acest clasament de Londra și Bruxelles. În ceea ce privește locuitorii Bucureștiului, aceștia primesc un gaz scump, dacă avem în vedere că prețul plătit de ei este umăr la umăr cu cel achitat de locuitorii Madridului, Vienei, Rigăi și ai Dublinului.

Cele mai semnificative schimbări în octombrie

• O creștere a prețurilor cu 9% în Zagreb, din cauza creșterilor componentelor energie și distribuție;

• O creștere a prețurilor cu 4% în Madrid, din cauza creșterilor componentelor energie și distribuție;

• O creștere a prețurilor cu 2% în Lisabona, din cauza creșterii componentei de distribuție;

• O creștere a prețurilor cu 1% în Riga, din cauza creșterii componentei de distribuție;

• O scădere a prețurilor cu 4% în orașul Luxemburg, datorită scăderii componentei energie;

• O scădere a prețurilor cu 2% în Berlin, datorită scăderilor componentelor energie și taxelor pe energie;

• O scădere a prețurilor cu 1% în Amsterdam, Paris, Tallinn și Viena, datorită scăderii componentelor de energie.

Prețul mediu al gazelor naturale pentru utilizatorul final a rămas stabil în octombrie. Din cele 27 de capitale analizate, 17 nu au înregistrat variații de preț în această lună. Doar 4 piețe au înregistrat creșteri, în timp ce 6 dintre ele au înregistrat reduceri limitate. Prețul de referință TTF (la bursa din Amsterdam) a rămas, de asemenea, aproape de nivelurile din luna precedentă, fluctuând în intervalul 31-33 €/MWh. Cea mai mare creștere a prețului gazelor naturale pentru utilizatorii finali a fost observată în Zagreb (9%), unde schema de subvenționare în vigoare din 2022 și care inițial urma să expire în septembrie, a fost prelungită până în martie 2026, dar la o valoarea mai mare a prețului.

România a importat masiv

Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele opt luni din 2025, de aproximativ 4,97 de milioane tone echivalent petrol, cu 86.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,7%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe de altă parte, în perioada ianuarie-august din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 64,1% (plus 761.700 tep) faţă de primele opt luni din 2024, până la aproape 1,95 de milioane tep. Comisia Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 - de 2,150 de milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 - de 2,022 de milioane tep (-6%).

Austria s-a reorientat spre Germania și Italia

Deși Austria este o țară fără resurse naturale de gaze, consumatorilor casnici li se oferă prețuri mult mai competitive decât cele oferite românilor, raportate la puterea de cumpărare. Dacă până în 2025 a beneficiat din plin de gazele rusești oferite la prețuri mult mai bune decât cele pe care Rusia le oferea țării noastre prin intermediari, de la începutul acestui an oprirea livrărilor de gaze rusești a fost complet compensată de livrările germane și italiene, potrivit operatorului de sistem Gas Connect Austria (GCA). De asemenea, cererea de gaze din Austria a crescut cu 16% în perioada ianuarie-august pe fondul temperaturile mai scăzute și de producția slabă de energie regenerabilă la începutul anului 2025.

Președintele Consiliului Fiscal pledează pentru păstrarea plafonării

Piața gazelor din România urmează să se liberalize la 1 aprilie 2026, odată cu dispariția prețurilor plafonate. O intervenție în favoarea păstrării plafonării a avut marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Anticipând o creștere a prețurilor, el a pledat pentru păstrarea plafonării, pentru că inflația ar putea scăpa de sub control. „Deficitul bugetar ţine politica monetară ostatică sau prizonieră. Nivelul ratei de politică monetară de la noi, numai în Ungaria mai este 6,5%, este foarte înalt şi mulţi se întreabă de ce este atât de înalt. Păi, este foarte înalt pentru că ai un deficit bugetar foarte mare şi ai o inflaţie ieşită din comun. Şi acum avem şi acest spike (vârf, n.r.) provocat de pachetul de măsuri, care era inevitabil. Nici nu poate să scadă rapid rata de politică monetară. Eu cred că ar avea sens, de pildă, ar fi de considerat să nu se producă o liberalizare a tarifului la gaz natural în aprilie 2026, pentru că Banca Naţională se luptă cu aşteptări inflaţioniste care ar putea să scape de sub control. De aceea, în momentul în care inflaţia se va consolida pe un trend descendent clar, clar, clar şi execuţia bugetară în 2026 va arăta acea ţintă a deficitului care să fie în apropiere de 6%, să fie clar că avem o execuţie bugetară potrivit acestei prognoze, se va putea recurge şi la o scădere a ratei de politică monetară. Ea nu poate fi slăbită acum”, a spus Daniel Dăianu, la conferinţa „Bugetul şi fiscalitatea 2026: Efectele fiscalităţii şi aşteptările economiei”, scrie Agerpres.

Intervalele de prețuri facturate conform actualei scheme de plafonare pentru consumatorii casnici de gaze naturale vor fi menținute până pe 31 martie 2026, după cum urmează:

• maximum 0,31 de lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici;

• maximum 0,37 de lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică şi al clienţilor noncasnici din cadrul parcurilor industriale şi cei din cadrul sistemelor de distribuţie închise.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

Teodor Țigan, fost șef în Romsilva, rămâne fără job și trebuie să dea înapoi bonusul de pensionare de 280.520 de lei, spun judecătorii