Cabaniada pentru bani

La Roşia Montană a inceput "cabaniada". Deşi de cinci ani Consiliul Local nu mai dă autorizaţii de construire, comuna s-a impănzit de căbănuţe proaspăt ridicate şi văndute la preţuri exorbitante Roşiei Montane Gold Corporation, companie ce cumpără căt mai multe proprietăţi in zonă pentru a putea incepe exploatarea aurului şi argintului. Printre cei care şi-au ridicat "construcţii de agrement" pentru a le vinde cu 2-3 miliarde de lei sunt şi consilieri locali.

"Vănd cabană nouă in Roşia Montană, o cameră, baie, bucătărie, hol, mansardă şi balcon." "Alo, bună ziua! Căt cereţi pe cabană?" "90.000 de euro." Nu, nu e vorba de o vilă la Sinaia sau de un apartament cu două camere intr-o zonă decentă din Capitală, ci de una din cabanele ridicate ilegal, fără autorizaţie de construcţie, in Roşia Montană.

INVESTIŢIE DE AUR. "Cănd aţi construit cabana?" "Anul trecut. Nu are fundaţie, ca să nu avem probleme cu autorizaţia, dar e din bărne solide. Se află chiar in zona de impact." Astfel face reclamă un roşian care a preferat să-şi pună cabana la vănzare pe internet decăt să o văndă celor de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Lucru rar, căci compania rezultată din asocierea firmei canadiene Gabriel Resources şi cea de stat Minvest Deva oferă preţuri şi mai şi. Proprietarul cabanei spune insă că e in conflict cu RMGC şi de aceea a ales varianta internetului. In acelaşi timp, omul ne asigură că investiţia intr-o construcţie din Roşia Montană e o veritabilă mină de aur imobiliară. Oricănd o poţi vinde la RMGC pe un preţ chiar de două-trei ori mai mare.

RMGC are tot interesul să cumpere căt mai multe proprietăţi in Roşia Montană şi pe Valea Cornei pentru a demara exploatarea aurului şi a argintului in carierele Orlea, Jig, Cetate şi Cărnic. "Ne mai trebuie avizul de mediu şi căteva proprietăţi pentru a incepe", susţine specialistul in comunicare al companiei, Maria Tătar. Vicepreşedintele pe relaţii comunitare al RMGC, Liviu Popa, spune că, la momentul de faţă, compania a cumpărat peste 60% din suprafaţa de teren necesară pentru proiect şi aproape jumătate din case. "Am cumpărat 600 de case şi mai trebuie să achiziţionăm 120 pentru primii paşi. Cu totul avem nevoie cam de 1.000 de case din zonă", a spus Popa.

"CU INTENŢIE". Febra construirii cabanelor inghesuite in spatele caselor, a căbănuţelor fără fundaţie a inceput in ultimii ani in comuna aflată de un deceniu intr-un veritabil război. O decizie din 2002 a Consiliului local privind Planul de Urbanism General interzice orice construcţie. "Prin PUG-ul adoptat trebuia să atenţionăm oamenii să nu mai construiască. Dacă se incepea exploatarea?", afirmă convins primarul Virgil Nariţa. Primarul Roşiei Montane a fost suspendat anul trecut, perioadă in care, spune acesta, au inflorit cele mai multe din construcţiile ilegale. "Sunt destul de multe, căteva zeci. Nu sunt construcţii in legalitate, de aceea săptămăna aceasta voi lua măsuri cu Inspecţia in Construcţii", promite Nariţa. Primarul subliniază că aceste cabane au fost ridicate clar "cu intenţie", adică pentru a fi văndute apoi la preţuri exorbitante RMGC.

"CABANIADA". Eugen David, preşedintele ONG-ului Alburnus Maior, care se opune proiectului, estimează că in comună sunt la ora actuală aproximativ 200 de cabane ridicate in acest scop. "A inceput nebunia, a inceput cabaniada", declară Eugen Cornea, consilier al comunei, şi el adversar declarat al proiectului RMGC. Acesta spune că a auzit de preţuri incredibile date pe o construcţie făcută in pripă, preţuri la care roşienii nici nu puteau spera inainte ca RMGC să vină in sat. "O cabană s-ar fi văndut şi cu un miliard jumate", afirmă Cornea.

BENEFICIEM, DAR S-O ŞTIM ŞI NOI! Unii consilieri locali n-au rezistat ispitei. Pe proprietatea lui, Marcu Blăjan şi-a ridicat un adevărat cartier rezidenţial: clădiri noi cu etaj, toate inălţate după hotărărea de consiliu din 2002. "Ştiu că sunt consilieri care au construit de curănd. Domnul Blăjan, domnul Furdui. Dar nu ştiu dacă sunt in conflict de interese din punct de vedere legal. Moral, da", ne-a declarat ingenuu primarul. Blăjan a recunoscut faptul că a ridicat construcţii după ce s-a votat PUG-ul, dar in "zona protejată", unde, spune acesta, construcţiile nu ar fi interzise. "E adevărat, am şi o firmă care a căştigat prin licitaţie anumite lucrări cu Gold Corporation, dar, repet, am căştigat licitaţia, nu mi s-au dat lucrările prin incredinţare", se apără consilierul. Consilierul spune că nu e influenţat in luarea deciziilor din cadrul Consiliului local de faptul că are afaceri cu RMGC. "Nu am luat nici o decizie in favoarea lor, nu văd care e problema", a declarat acesta telefonic. De altfel, conflictul de interese este la el acasă in consiliul local Roşia Montană. Majoritatea au rude care lucrează la companie, ba unul chiar e angajat ca paznic la firmă. "Sunt consilieri ale căror neveste lucrează la Gold. Unul e paznic acolo, dar cănd vine in şedinţa de consiliu uită că este angajat al companiei", ne asigură primarul.

ZONA PROTEJATĂ. Bătălia pe locuinţele oamenilor din Roşia Montană ţine de aproape 10 ani. Cei care şi-au văndut la inceput casele regretă acum, văzănd sumele care se dau pentru o palmă de pămănt şi pentru fiecare cocioabă. Elvira Nicolae stă de 40 de ani in Roşia Montană, la unul din blocurile din centrul comunei, in zona protejată ce cuprinde in jur de 500 de case. Şi-a văndut de curănd locuinţa cu un miliard 600 de milioane de lei, bani din care şi-a luat casă la Alba-Iulia. "Din 54 de familii in cele trei scări, mai sunt vreo cinci-şase proprietari, restul apartamentelor au fost cumpărate de cei de la Gold", spune femeia. Speriată de exodul vecinilor şi de faptul că i s-a spus că blocul in care stă va fi intre cele două cariere, familia Nicolae a ales să plece, mai ales că nu visa să-şi poată vinde casa atăt de scump.

RMGC cumpără proprietăţile şi din acest perimetru pentru că, spun ei, chiar localnicii din zona ce va rămăne neafectată in eventualitatea exploatării au venit şi le-au cerut să nu-i discrimineze şi să le facă oferte, nu numai celor din zona de impact. Consilierul Cornea nu crede in ideea zonei protejate. "Ce zonă protejată? Din planurile companiei reiese că aici se vor face puşcări masive la numai căteva zeci de metri de case, plus cantităţile uriaşe de cianuri. Localnicii nu vor putea să reziste", e de părere consilierul local Cornea.

TENTAŢIE. Rozalia Mureşan e invăţătoare in Roşia Montană. E roşiancă get-beget şi spune că nu crede că ar putea trăi altundeva. Şi ei i-au făcut ofertă cei de la RMGC, 700 de milioane pe apartamentul plătit de ea şi de soţul ei din salariile de bugetari. "Ne fac ofertele de parcă ne-ar face un favor. Şi, deşi suntem in zona protejată, ne aruncă tentaţia ca să te duci la ei şi să le zici să cumpere şi de la tine", se plănge invăţătoarea.

O femeie care nu a vrut să-şi dea numele a spus că şi-a văndut apartamentul cu 700 de milioane celor de la RMGC. "Pe apartamentul meu n-aş fi luat mai mult de 30 de milioane, plus că nu mi-l cumpăra nimeni", recunoaşte femeia. Din banii primiţi şi-a cumpărat o casă la Cămpeni şi i-au mai rămas şi bani. "Nu-i inţeleg pe cei care vor să stea la coada vacii. Am lucrat la mină, mina s-a inchis, deci nu mai am nici o perspectivă. Alţii rămăn ca să ia mai mulţi bani şi zic că, fără 10 miliarde, canadienii poa’ să-şi ia găndul".

DREPT. O mănă de roşieni sunt insă decişi să nu-şi văndă casele cu nici un preţ. "Nu vreau bani, nu am preţ. Nu ştiu căţi mai sunt ca mine", spune Sorin Jurcă, un localnic. Preşedintele Alburnus Maior, Eugen David, e decis să arate lumii că in Roşia Montană se poate trăi. Chiar bine, fără să scormoneşti după aur cu cianuri, fără să-ţi construieşti cabane vremelnice de pe urma cărora să obţii mai mulţi bani. "Sunt bolund, sunt nebun, dar sunt proprietar." Şi, in virtutea acestui fapt, a văndut in mod simbolic căte un metru pătrat de pămănt unor personalităţi precum Horia Roman Patapievici, lui Paul Goma, Vanessei Redgrave, organizaţiei Greenpeace. "La o adică, ii pun pe fiecare pe metrul lui şi să văd cum o să-i cumpere cei de la Gold", e hotărăt bărbatul.

Conflict

Articolul 47 al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 interzice unui consilier să ia parte la deliberare şi la adoptarea hotărărilor dacă, fie personal, fie prin soţ, soţie, sau rude pănă la gradul al patrulea inclusiv, acesta are un interes patrimonial in problema supusă dezbaterilor Consiliului Local.