"Maine, la ora 8 dimineata, veniti cu lopetile in fata Primariei pentru a merge la consolidarea digului", se auzea joi seara prin portavocea unei masini a Jandarmeriei care patrula prin localitatea Manastirea. Satul Manastirea, din comuna cu acelasi nume, este un sat european. Cel putin asa scrie pe placuta din centrul localitatii.

CU ZAMBETUL PE BUZE. Pamantul este incarcat in sacii cu care va fi consolidat digul la Manastirea

FOTOREPORTAJ de DAN MARINESCU

"Maine, la ora 8 dimineata, veniti cu lopetile in fata Primariei pentru a merge la consolidarea digului", se auzea joi seara prin portavocea unei masini a Jandarmeriei care patrula prin localitatea Manastirea. Satul Manastirea, din comuna cu acelasi nume, este un sat european. Cel putin asa scrie pe placuta din centrul localitatii.

Astfel, s-a dat adunarea generala. Pentru ca oamenii unei localitati europene sa lupte cu un fluviu poate la fel de european, dar cu siguranta mult mai hotarat si mai inversunat decat autoritatile locale, ignorante si pasive.

CALVAR. Totul a inceput joi seara, cand in numai sase ore, nivelul apei a crescut in dreptul localitatii Manastirea cu aproape un metru. Situatia i-a alarmat pe oameni, care, daca pana atunci nu crezusera intr-un pericol real al Dunarii, acum, cu apa ajunsa in case, au hotarat sa faca ceva, chiar si peste capul primarului. Primarul, care nici el nu mai stie de capu’ lui, tras de o maneca ba de o femeie care urla ca apa i-a luat casa, ba de un altul care ii cere sa faca ceva. Sa nu mai stea cu mainile in san sau cu telefonul la ureche toata ziua si sa asculte oamenii sa actioneze. "De ce nu faci nimica, nea Valerica? Astepti sa vina apa sa ne ia casele?". "Ma, nea Ioane, nu intelegi ca eu nu iau decizii. Eu doar execut. Ce mi se spune!". "Al dreacu’ o mai fi ala care te-o mai vota vreodata! Stai toata ziua si vorbesti la telefon, te fatai de colo-colo ca sa zica lumea ca te agiti, si pe mata te doare la basca."

Un batran cu doua firicele de o transpiratie cinstita curgandu-i pe frunte, sprijinit cu cotul intr-o sapa, striga cat il tin puterile: "De ce nu spargeti digul de la Ciocanesti? Sunt mii de hectare de teren arabil care pot fi inundate. De ce vreti sa ne nenorociti pe noi? Pentru ca acolo sunt interese, toti bogatasii au ferme, pescarii si nu pot fi distruse, nu? Ei, lasa ca spargem noi digul". Si pune mana pe lopata si pleaca spre centrul comunei urmat de alti 20-30 de oameni care pe parcurs ajung vreo 50. Cu riscul de a face puscarie, oamenii sunt hotarati sa sparga digul de la Ciocanesti pentru a inunda mii de hectare de teren arabil, decat sa le fie inecate propriile case. Primarul incearca sa linisteasca spiritele. Nici o sansa. Situatia il cam depaseste. "Stati ca il chem acuma pe prefect, pe cineva de la judet. Sa vorbiti cu ei. Io n-am ce sa fac."

INTERESE. Pana sa vina prefectu’ si cineva de la judet, apare senatorul PNL de Calarasi, Constantin Dumitru, coborand din masina cu o tigara in coltul gurii pe care o fumeaza tacticos. Imediat este inconjurat de localnicii adunati in fata Primariei. Fiecare striga pe limba lui: "De ce nu s-a spart digul de la Greaca? Era teren acolo!". "De ce nu s-a spart digul de la Ciocanesti? Si aici sunt interese, nu?". "De ce ati facut digul la strada si nu l-ati consolidat pe cel de siguranta al localitatii?". De ce, de ce... Calm, cu tigara intre degetul aratator si cel mijlociu, senatorul raspunde: "Mai, oameni buni, nu intelegeti ca nu s-a spart la Greaca, pentru ca una e sa inunzi 200 de case in Manastirea si alta e sa inunzi 5.000 in Oltenita!?". Replica nu face altceva decat sa-i intarate. "Atunci. mergem noi sa-l spargem pe cel de la Ciocanesti."

Dintr-o alta masina coboara si prefectul. Trece alta ora de "de ce-uri", de certuri, dar fara nici o solutie. Pana la urma, in urma unui raid facut de prefect impreuna cu doi localnici pe digul de siguranta al localitatii, amenintat serios de ape, se gaseste si solutia. Simpla de altfel, dar destul de tardiva: sa li se aduca oamenilor pamant si saci si sa se adune in zorii zilei sa construiasca si sa consolideze sute de metri de dig.

LA TREABA. Peste noapte, nivelul apei a mai crescut cu 25 cm, iar ieri, in zorii zilei, sute de localnici, copii, femei, tineri, batrani, cu lopetile in spinare, au pornit spre dig. A venit si pamantul, au venit si sacii. Au trecut la treaba. O munca a disperarii. Tardiva. Au venit si militarii sa-i ajute. Aceiasi care au facut si digurile de la strada. "De ce nu l-am fi facut p’asta primu’? Aici trebuia lucrat prima data. E o prostie sa faci diguri la strada si nu il construiesti pe cel de siguranta al comunei. Primul care se intalneste cu apa", se aude printre localnici si militari. Explicatii sunt cu zecile. Ba ca apa o ia la vale prin alta parte si ajunge la strada, ba ca digul de siguranta e solid si nu cedeaza, chiar daca apa mai are cativa centimetri in unele locuri si il si depaseste. Nici una din explicatii nu este convingatoare.

Localnicii sunt convinsi ca Manastirea se vrea sacrificata pentru salvarea altora. Nimeni si nimic nu le poate schimba parerea. Nici ministrul Apararii care a venit ieri la Manastirea. "De ce ati venit? Noi n-avem nevoie de ministru, noi avem nevoie de saci si de nisip", l-au intampinat localnicii. Si cu toate astea, cu toata disperarea din suflet, cu speranta scazand o data cu cresterea nivelului apei, a pus umarul la treaba, cu mic cu mare, toata comuna aproape, pentru a o salva. Pentru a se salva.

Sau in cel mai rau caz pentru a intarzia nenorocirea si a apuca sa-si ia din case bunurile, iar din gospodarii animalele.

"Lasati raurile sa curga!"

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, condus de Sulfina Barbu (foto), a anuntat, printr-un comunicat de presa, finalizarea analizei situatiei digurilor de la Dunare, conform solicitarii primului-ministru.

CAUZE LOGICE. Specialistii institutiei au analizat, prin comparatie, nivelurile maxime in diverse sectiuni ale Dunarii la viitura din aprilie 2006, respectiv in momentele celor mai mari niveluri inregistrate (in anii 1970 si 1981) dupa indiguirea fluviului. Alt termen de referinta a fost nivelul de proiectare a digurilor. Concluzia a fost aceea ca principalele cauze care au condus la ruperea digurilor au fost depasirea in toate sectiunile Dunarii a nivelurilor de referinta, respectiv presiunea exercitata de fluviu, disproportionata fata de nivelurile de proiectare a digurilor.

CONVIETUIREA CU VIITURILE. In finalul documentului emis, Ministerul Mediului informeaza populatia asupra principalelor prevederi din Strategia nationala de management al riscului la inundatii. Redam, in randurile urmatoare, cateva pasaje care - daca situatia nu ar fi dramatica - pot fi categorisite drept realmente delicioase.

apa este parte a unui intreg, sintagma care exprima faptul ca ea este parte a ciclului hidrologic natural si ca circulatia apei pe suprafata scoartei terestre este la originea unei mari diversitati a ecosistemelor si a utilizarii terenurilor si, ca urmare, ea trebuie luata in considerare in toate politicile sectoriale;

acumulati apa, exprimand faptul ca apa trebuie stocata cat mai mult posibil in bazinele hidrografice in care se formeaza si in lungul cursului de apa din bazin;

mai mult spatiu pentru rauri (lasati raurile sa curga), exprimand faptul ca raul trebuie lasat sa curga, astfel incat viiturile sa se poata scurge incet spre aval, fara a prezenta pericole;

convietuirea cu viiturile: locuirea intr-o zona inundabila prezinta anumite riscuri; in pofida oricaror masuri de protectie impotriva inundatiilor, un anumit risc tot mai ramane si, ca urmare, trebuie invatat a trai cu acest risc.

AJUTOARE

Aproximativ 100.000 de saci pentru nisip adusi din Germania si destinati ridicarii de diguri provizorii in zonele in care s-a revarsat Dunarea au ajuns in tara, in noaptea de joi spre vineri, prin vama aradeana Nadlac. Transportul a sosit in baza unei cereri de asistenta umanitara internationala formulata de Romania in urma inundatiilor. Ajutoarele straine destinate sinistratilor romani au inceput sa vina in Romania marti, iar in trei zile, convoaiele umanitare au adus in tara, in total, aproape 1.000.000 de saci pentru nisip, 3.000 de pelerine, 1.000 de costume de interventie pentru autoritati, 30 de grupuri electrogene, cateva barci si importante cantitati de substante pentru dezinfectie. Toate aceste ajutoare au fost descarcate la Arad, de unde un prim transport constand in saci pentru nisip a plecat joi spre Bucuresti - Berceni.

UE DA 69 MILIOANE DE EURO

Parlamentul European (PE) a votat joi, intr-o minisesiune plenara, un sprijin financiar de aproape 69 milioane euro, care va fi acordat in cel mai scurt timp Romaniei, pentru combaterea efectelor inundatiilor din 2005. "Comisia pentru buget a Parlamentului European a adoptat in unanimitate joi doua rapoarte prin care se acorda Romaniei un sprijin financiar de aproape 19 milioane de euro pentru daunele suferite in urma inundatiilor din aprilie-mai 2005 si un sprijin de peste 50 de milioane de euro pentru daunele suferite in urma inundatiilor din iulie-august", se arata intr-un comunicat remis vineri de euroobservatorul Monica Iacob Ridzi, membru al Comisiei pentru buget din PE. Guvernul Romaniei a solicitat anul trecut sprijin financiar Comisiei Europene, propunerea Executivului european inaintand propunerea la 10 martie 2006 catre Comisia pentru buget a PE.

BRAILA

Ruperea digului de aparare din localitatea tulceana Ostrov a dus la scaderea ni-velului Dunarii cu 20 de centimetri in dreptul comunei Frecatei din Insula Mare a Brailei (IMB). Prefectul de Braila, Nicolae Mitroi, s-a deplasat in localitatea Frecatei, unde a discutat cu localnicii si cu fortele de interventie si le-a cerut sa nu se relaxeze, data fiind situatia existenta, ci sa patruleze permanent digurile, deoarece pericolul nu a trecut. Digul din comuna Frecatei, care apara de furia Dunarii casele a peste 600 de oameni, a fost suprainaltat cu 70 de centimetri, prin depunere de pamant si saci cu nisip. Peste 500 de persoane au fost evacuate, in noaptea de miercuri spre joi, din satul tulcean Ostrov, dupa ce Dunarea a rupt digul de aparare al localitatii.