Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este vorba despre o amendă egală cu 20% din salariul minim brut pe economie aplicată zilnic. Autorii proiectului de lege arată, în expunerea de motive, că șefii instituțiilor nu se pot apăra în instanță ca să demonstreze că este culpa unui subordonat și că, astfel, un proces ulterior ar fi foarte împovărător pentru acest conducător de instituție. Ca atare, se propune ca amenda să fie plătită direct de către instituția găsită vinovată, din bugetul propriu, și, dacă se consideră necesar, instituția se poate îndrepta în instanță cu acțiune în regres asupra persoanei considerate responsabilă, pentru recuperarea pagubei.
Potrivit acestui proiect de lege, la cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute în lege și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărârea dată cu citarea părților, aplică persoanei juridice, autorității sau instituției publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile articolului 906 din Codul de procedură civilă pentru un termen de trei luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii.
Mai departe, persoana juridică, autoritatea sau instituția publică se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovați sunt demnitari sau funcționari publici, se aplică reglementările speciale.
Actuala reglementare obligă conducătorii să suporte amenda
Ei, bine, în reglementarea aflată în vigoare a Legii contenciosului administrativ, amenda de 20 la sută din salariul minim brut pe economie se aplică „conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate”.
Inițiatorii proiectului susțin că, în decursul timpului, într-o serie de acte normative au survenit modificări radicale, statuându-se prin voința legiuitorului, în cadrul autorităților publice, competențe partajate și delegate. În prezent, Codul administrativ prevede, în mod expres, dreptul conducătorului instituțiilor și autorităților publice de a delega, prin act administrativ, atribuțiile ce îi sunt conferite de lege. Rezultă că persoana căreia i-au fost delegate atribuțiile se subrogă efectiv atât în drepturile, cât și în responsabilitățile conducătorului autorității. „Formula «conducătorul unității» poate conduce, așadar, în practică, la dificultăți în ceea ce privește stabilirea clară a persoanei vizate de amendă, dar și la o sancționare a conducătorului pentru neexecutare, în condițiile în care aceasta ar fi generată exclusiv de încălcarea unor atribuții ale personalului de specialitate sau ale persoanei delegate”, susțin parlamentarii inițiatori.
Cum își motivează demersul inițiatorii
Un aspect relevant al modificării legislative îl reprezintă bugetul din care urmează să fie achitată amenda judiciară (a persoanei fizice care ocupă funcția de conducător sau a autorității), „în condițiile în care conducătorul autorității nu stă în proces ca o persoană fizică, nu are posibilitatea de a-și face o apărare proprie efectivă, cum ar fi de a angaja un avocat. Procedura nu-i permite să facă apărări privind conduita personală pentru a demonstra, eventual, o culpă exclusivă a unor funcționari din subordine. În acest context, se aduce atingere unui drept efectiv la apărare al acestuia și sancțiunea instituită asupra sa este injustă și disproporționată”.
„Dacă s-ar suporta o sancțiune din patrimoniul persoanei fizice care este conducător al autorității, apare și o reală dificultate de exercitare ulterioară a acțiunii în regres față de persoana căreia i-ar fi fost repartizată sarcina pe care nu a îndeplinit-o culpabil. Aceasta în contextul în care persoana fizică ce ocupă vremelnic funcția de conducător al autorității este nevoită să efectueze proceduri de durată și anevoioase, pe cheltuială proprie, putându-se crea o situație deosebit de împovărătoare pentru aceasta”, se arată în expunerea de motive.
„În schimb, dacă amenda judiciară este stabilită în sarcina autorității sau instituției publice, persoanei juridice, ea este achitată din bugetul acesteia și, ulterior, pe calea răspunderii administrativ-disciplinare, regularizarea plății s-ar putea materializa, întrucât raportul juridic de serviciu ar reprezenta liantul legăturii de cauzalitate”, se mai arată în documentul citat.
186 de voturi - „pentru”, la 57 - „împotrivă”
Inițiatori sunt senatorii PSD Ștefan Radu Oprea, Mihai Ghenoiu, Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu și deputatul social-democrat Alfred Simonis. Proiectul este susținut, cu semnături, de 83 de parlamentari de la PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale.
Legea s-a aflat în consultare publică până în data de 16 decembrie 2022. Consiliul legislativ este singura autoritate avizatoare care a transmis, până în prezent, avizul consultativ. Unul favorabil, cu mențiunea că reține faptul că expunerea de motive „nu respectă structura instrumentului de prezentare și de motivare, dar nici principiile de bază și evidențierea implicațiilor pe care reglementarea propusă le are asupra legislației în vigoare.
Proiectul de lege a primit, ieri, un raport de admitere din partea Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. Tot ieri, Plenul Camerei a supus legea la vot, adoptând-o cu 186 de voturi „pentru”, la 57 de voturi „împotrivă” și 16 abțineri. S-au opus 33 de deputați USR și 22 de la AUR, precum și doi deputați neafiliați. Senatul este camera decizională.
