x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Campanie JN - Solutiile noastre de modificare a Legii Arhivelor

Campanie JN - Solutiile noastre de modificare a Legii Arhivelor

de Cristina Diac    |    02 Mar 2006   •   00:00
Campanie JN - Solutiile noastre de modificare a Legii Arhivelor

Pentru scrierea istoriei recente, arhiva fostului PCR este de importanta capitala. Inaccesibile la Bucuresti, documente emise in anii ’80 pot fi citite de oricine pe paginile de internet ale serviciilor secrete sau ale universitatilor americane. Proiectul de modificare a Legii Arhivelor propus de Jurnalul National ofera solutii pentru rezolvarea acestei inadmisibile situatii.

Intrebati pe strada sau la scoala, majoritatea liceenilor de astazi nu mai poate spune mare lucru despre Nicolae Ceausescu: "A fost un conducator al Romaniei". Pentru ei, "Epoca de Aur" e deja istorie veche, la fel ca timpul lui Vlad Tepes sau Stefan cel Mare.

ARHIVELE - VERIGA LIPSA. Au trecut 16 ani de la revolutie si multe lucruri s-au schimbat. Poate un adolescent mai curios din fire doreste totusi sa stie de ce a fost demolat satul bunicilor, pentru care motiv parintii lui stateau la coada de la 4 dimineata pentru un banal litru de lapte sau cine decisese si cand ca elevii sa participe la stransul porumbului. Ce ar putea face el ca sa-si astampere curiozitatea, atat timp cat specialistii nu pot oferi astazi un raspuns concludent la aceste intrebari firesti? Sau altfel spus, din ce fragmente - numite de specialisti "surse istorice" - s-ar putea reconstitui trecutul unei familii, al unei comunitati, al unui popor? Probabil ca adolescentul curios si-ar intreba prima data parintii. Ar face, fara sa stie, istorie orala. Amintirile supravietuitorilor, presa, memoriile si jurnalele, strazile, cladirile, filmele, jurnalele de stiri sunt tot atatea cai de acces catre trecutul recent. Ele raman insa insuficiente in lipsa informatiei provenite din arhive. Pentru reconstituirea puzzle-ului pe care-l reprezinta trecutul recent, lipseste o piesa esentiala: arhiva fostului PCR, in integralitatea ei.

Regimul comunist a durat in Romania aproape o jumatate de secol. Conform constitutiilor din 1948, 1952 si 1965, "forta politica conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman". Inclusiv temuta si omniprezenta Securitate era in fapt un executant al vointei structurilor conducatoare ale partidului-stat. Decretul antiavort care intervenea brutal in viata intima a persoanelor, rationalizarile de alimente din anii ’80, sistematizarea satelor, sistemul repartitiilor obligatorii dupa terminarea facultatii, urmarirea de catre Securitate a adversarilor reali sau imaginari ai regimului - acestea si multe altele au marcat milioane de destine. Totodata, constituie baza de formare a unor mentalitati pe care declaram cu orice prilej ca le vom schimba. La baza amintitelor masuri au stat decizii luate de liderii partidului - de secretarul general, cu acordul membrilor Secretariatului sau ai Comitetului Politic Executiv.

CE-I DE FACUT? In proiectul de modificare a Legii Arhivelor Nationale propus de Jurnalul National se precizeaza in mod explicit: "In cazul desfiintarii, in conditiile legii, a unui creator de documente, persoana juridica, fara ca activitatea acestuia sa fie continuata de un altul (asa cum este cazul fostului Partid Comunist Roman), documentele vor fi preluate pe baza de inventar/ opis al fiecarui dosar, in conditiile legii, de catre Arhivele Nationale sau de directiile judetene ale Arhivelor Nationale, dupa caz". Odata intrate in depozitele Arhivelor Nationale, oricare din documentele emise de fostul partid comunist, indiferent de anul in care au fost produse, pot fi cerute spre consultare de orice cetatean al Romaniei, in urmatoarele scopuri: cercetare stiintifica, rezolvarea unor lucrari administrative, informari, actiuni educative, elaborarea de publicatii si eliberarea de copii, extrase si certificate. Exceptie fac documentele "care privesc siguranta, integritatea teritoriala si independenta statului roman, potrivit prevederilor constitutionale si ale legislatiei in vigoare; care pot leza drepturile si libertatile individuale ale cetateanului; care sunt intr-o stare necorespunzatoare de conservare, situatie stabilita de comisia de specialitate si consemnata intr-un proces-verbal". Documentele ce fac obiectul acestei exceptii sunt stabilite de catre Consiliul Stiintific al Arhivelor Nationale, cu avizul Comisiei Centrale de Selectionare a Documentelor.

Editiile de documente contin cateva mostre de acte emise in cursul anilor ’80 de Partidul Comunist. Ele sunt insa o picatura intr-un ocean, majoritatea covarsitoare a hartiilor produse de Comitetul Central fiind la aceasta ora inaccesibile.

VITEZA MELCULUI. Arhiva CC masoara 4.000 de metri liniari, din care anual "se prelucreaza" 100

MODELUL AMERICAN. Ceea ce nu putem afla din arhivele romanesti aflam insa din cele americane. Si pentru asta nici macar nu e nevoie sa bati drumul pana in Statele Unite. Documente referitoare la fostul lagar estic se gasesc chiar pe paginile de internet ale CIA si FBI. Astfel, orice locuitor al planetei poate afla, cu un simplu clic de maus, informatii referitoare la activitatile culturale si de propaganda din Europa de Est. Un document referitor la problema amintita, produs de serviciile secrete americane in 1966, a fost declasificat in 1998. Un Raport asupra Situatiei Financiare Internationale din 1987, desecretizat in 1999, vorbeste despre atitudinea lui Ceausescu vizavi de plata datoriei externe. Astfel de documente exista si pot fi accesate nu numai pe paginile de internet ale CIA si FBI, ci si pe cele ale unor universitati. Aceste institutii, care deruleaza activitate de cercetare, cumpara de la diferite arhive americane dreptul de a folosi documente. Postate pe paginile de internet ale universitatilor, respectivele documente pot fi consultate, in mod gratuit, de orice persoana care are acces la internet.

In momentul in care alte state incep sa puna in circuitul public documente referitoare la Romania, exista riscul ca acele documente sa fie folosite pentru realizarea unor lucrari ce prezinta un anumit subiect, evident, din perspectiva statului respectiv. In lipsa accesului la arhivele din propria tara, istoricii romani nu vor putea sa construiasca si sa completeze cu informatia aferenta provenita din arhivele romanesti.

In decembrie 1989 s-a murit pentru libertate, pentru democratie, pentru respectarea drepturilor omului si cetateanului incalcate flagrant de regimul comunist. Unul dintre aceste drepturi este si cel la informare. Accesul liber la documentele din toata perioada comunista slujeste tocmai acest drept al romanilor, de a fi corect informati despre propria lor istorie si uneori chiar despre propria lor viata, traita mare parte in regimul comunist. Accesul liber si complet la arhivele fostului partid comunist este necesar si pentru a dovedi ca in decembrie 1989 nu s-a murit in zadar.

RAPOARTE CIA DESPRE ROMANIA PUSE IN CIRCUITUL PUBLIC
SIMBOL. Despre anii ’80, la AniC poti consulta doar eticheta de pe raft
In 1985, prevalandu-se de Legea Libertatii de Informare din Statele Unite (Freedom of Information Act - FOIA), un grup de cercetatori si jurnalisti au pus bazele Arhivelor Nationale de Securitate (National Security Archives - NSA). De la fondare si pana astazi, acesta a devenit cea mai mare arhiva nonguvernamentala din lume. Contine documente declasificate de Guvernul SUA, referitoare la problematica relatiilor internationale. Documentele pot fi citite si pe pagina de internet a Universitatii "George Washington". Arhiva propriu zisa ocupa sapte etaje dintr-o cladire a George Washington University’s Gelman Library de la Washington DC, detine peste doua milioane de pagini, grupate in peste 200 de colectii si aproximativ 150.000 de dosare. Desi nu este o arhiva in adevaratul sens al cuvantului, pentru ca originalele raman in posesia Guvernului, NSA respecta toate regulile arhivisticii, de catalogare si descriere a documentelor. Beneficiaza de un buget anual de aproximativ 2,3 milioane de dolari, constituit din donatii si activitate proprie, fara nici un fel de finantare de la bugetul de stat.

Referitor la Romania, aceasta arhiva contine documente precum: rezumatul discutiilor purtate la o intalnire la Kremlin din 9 ianuarie 1951, a secretarilor generali ai partidelor comuniste din sfera de influenta sovietica insotiti de ministrii Apararii, document reconstituit dupa notele de mana luate de ministrul Fortelor Armate Romane din acea vreme - Emil Bodnaras; o scrisoare a presedintelui Nixon adresata lui Nicolae Ceausescu la 3 mai 1984, in care se vorbeste despre acordul dintre Romania si SUA prin care partea romana se obliga sa exporte uniforme militare pe care SUA urmau sa le exporte la randul lor in Irak; memorandumul presedintelui Nixon referitor la intalnirea avuta cu Ceausescu in octombrie 1970; discutiile dintr-o reuniune a Secretariatului PCUS din martie 1985, in care Gorbaciov povesteste atitudinea lui Ceausescu fata de prelungirea Tratatului de la Varsovia si altele. La Arhivele Nationale Istorice Centrale nu sunt puse in circuit documente cu referire la aceste momente.

LA LIBER
Referitor la anul 1989, NSA au editat un volum de documente referitor la Revolutia de Catifea din Cehoslovacia, numit "Praga-Washington-Praga: Rapoarte de la Ambasada Statelor Unite in Cehoslovacia, noiembrie-decembrie 1989". Volumul a fost editat si postat pe pagina de internet in noiembrie 2004, cand se implineau 15 ani de la evenimentele de la Praga. In prezentarea volumului se spune ca acesta se deosebeste de altele prin faptul ca valorifica documente recent desecretizate de Departamentul de Stat (Ministerul de Externe al SUA) care ofera o imagine asupra modului american de a gandi evenimentele din Cehoslovacia. Astfel, rezulta ca primele manifestatii de la Praga din noiembrie 1989 i-au luat total prin surprindere pe oficialii americani care, sub presiunea evenimentelor, au fost nevoiti sa-si revizuiasca radical opinia despre supravietuirea regimului comunist praghez. De asemenea, au fost desecretizate si documente despre revolta din Piata Tien An Men, din 1989.

LEGEA MODIFICATA
ART. 18 (Modificat) In cazul desfiintarii, in conditiile legii, a unui creator de documente, persoana juridica, fara ca activitatea acestuia sa fie continuata de un altul, documentele vor fi preluate pe baza de inventar/opis al fiecarui dosar, in conditiile legii, de Arhivele Nationale sau de directiile judetene ale Arhivelor Nationale, dupa caz.
Documentele emise de Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist si de comitetele judetene ale acestora, precum si de structurile organizatorice centrale si teritoriale ale Securitatii Statului, pana la momentul desfiintarii acestor creatori de documente, vor fi predate Arhivelor Nationale de institutiile care au preluat in custodie aceste documente dupa data de 1 ianuarie 1990.
Documentele prevazute la alin. 2 se vor preda, pana la 31 decembrie 2006, pe baza inventarierii acestora de catre o comisie comuna, paritara, alcatuita din reprezentanti ai Arhivelor Nationale sau directiilor sale judetene, dupa caz, si reprezentanti ai detinatorului acestor documente.
ART. 19 Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei odata intrate, potrivit legii, in depozitele Arhivelor Nationale si/sau ale directiilor judetene ale Arhivelor Nationale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu exceptia celor predate in custodie.

CAP. 4 Folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei
ART. 20
Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei pot fi folosite pentru: cercetare stiintifica, rezolvarea unor lucrari administrative, informari, actiuni educative, elaborarea de publicatii si eliberarea de copii, extrase si certificate.
Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei pot fi consultate, la cerere, de catre cetateni romani si straini, dupa 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a implinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unitatii creatoare sau detinatoare.
(Modificat) Documentele de valoare deosebita nu se expun public in original, ci sub forma de reproduceri, numai cu aprobarea Consiliului Stiintific.
ART. 21 Creatorii si detinatorii de documente sunt obligati sa elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice si a persoanelor juridice, certificate, copii si extrase de pe documentele pe care le creeaza si le detin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a implinit termenul prevazut la art. 13, daca acestea se refera la drepturi care il privesc pe solicitant.
Serviciile prestate de catre Arhivele Nationale pentru rezolvarea solicitarilor formulate de persoanele juridice si persoanele fizice se efectueaza, contra cost, in conditiile prevazute de lege. Tarifele care se percep, pe categorii de servicii, se stabilesc prin decizia directorului general al Arhivelor Nationale, cu avizul Consiliului Stiintific.
ART. 22 Documentele a caror cercetare poate afecta interesele nationale, drepturile si libertatile cetatenilor, prin datele si informatiile pe care le contin sau cele a caror integritate fizica este in pericol nu se dau in cercetare.
Alin. 2 (Modificat) Fac parte din aceasta categorie documentele care:
a) privesc siguranta, integritatea teritoriala si independenta statului roman, potrivit prevederilor constitutionale si ale legislatiei in vigoare; b) pot leza drepturile si libertatile individuale ale cetateanului; c) sunt intr-o stare necorespunzatoare de conservare, situatie stabilita de comisia de specialitate si consemnata intr-un proces-verbal; d) nu sunt prelucrate arhivistic
Alin. 21 Documentele pre-vazute la art. 18, indiferent de modalitatea de detinere, vor fi puse in circuitul public de cercetare, fara restrictia de timp prevazuta la art. 13, daca nu fac parte din categoria documentelor prevazuta la alin. 2.
Alin. 3 (Modificat) Stabilirea documentelor prevazute la alin. 1, 2 si 21 se face de catre Consiliul Stiintific al Arhivelor Nationale, cu avizul Comisiei centrale de selectionare a documentelor, cu respectarea prevederilor Anexei 6. Astfel de documente, cu avizul Consiliului Stiintific, pot fi cercetate de catre autoritatile statului abilitate cu cercetarea si finalizarea unor dosare care privesc savarsirea unor fapte incriminate penal.
(continuarea in numarul urmator)
×