Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român susținuți de finanțări murdare, potrivit concluziilor unor dosare penale, validate de instanțe. Sarkozy a fost condamnat la 1 martie, pentru corupție, la trei ani de închisoare. Familia Băsescu încasează, în 2 martie, o nouă condamnare, judecătorii menționând în motivarea pedepsei de 5 ani de închisoare aplicată Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte, că acesta este beneficiarul direct al unor finanțări ilegale pentru campania din 2009. Finanțarea candidaților PSD la prezidențialele din 2004 și 2009 a atras condamnări cu cântec.
Nicolas Sarkozy, președinte al Franței în perioada 2007-2012, se află în vârtejul unor procese care judecă dosarele plecate din anchetele privind susținerea financiară substanțială primită ilegal de la fostul dictator libian, Muammar Gaddafi. În 2007, Franța a vândut Libiei echipamente de înaltă tehnologie, contract „paravan”, al cărui comision secret, de 50 de milioane de euro, a fost folosit pentru susținerea alegerii lui Sarkozy la Palatul Elysee. Site-ul de investigații Mediapart publica, în martie 2012, un document care dezvăluia afacerea, a cărei anchetare de către Parchet a început în 2013, după ce Sarkozy nu se mai afla în funcție, după ce ratase realegerea.
Căzut pe interceptări
Tribunalul corecțional din Paris, instanța care a dat la 1 martie 2021 prima sentință de condamnare pentru corupție a unui președinte al Franței, a reținut că Sarkozy se face vinovat de tentativă de mituire a unui judecător și de trafic de influență. În cadrul investigațiilor privind ancheta libiană, procurorii Parchetului Național Financiar (PNF) au decis, în septembrie 2013, să intercepteze convorbirile lui Sarkozy. Așa s-a descoperit că el folosea o linie telefonică secretă, cu o cartelă prepay, cumpărată sub numele fals, „Paul Bismuth”, pentru a vorbi cu avocatul lui. Prin intermediul acestuia urmărea să obțină informații secrete de la un alt magistrat care îl investiga în „Afacerea Bettencourt”. În acest dosar era suspectat că primise de la Liliane Bettencourt, moștenitoarea imperiului de cosmetice L’Oreal, o finanțare ilegală pentru campania prezidențială din 2012. Validarea ca probe în dosar a acestor interceptări a fost decisivă pentru susținerea condamnării lui Sarkozy la 3 ani închisoare, din care doi ani cu suspendare.
Apare în scenă concurentul Codruței Kovesi
Sarkozy și formațiunea care l-a susținut pentru alegerea la Palatul Elysee au declarat că această condamnare și întregul montaj al anchetei PNF au o motivație politică, pentru a bara drumul candidatului dreptei franceze. Sentința de condamnare din 1 martie nu este definitivă, Sarkozy anunțând depunerea recursului. La rândul lui, șeful Parchetului Național Financiar, care ceruse o condamnare de 4 ani pentru fostul președinte, declară că probele atestă fapte penale grave , Sarkozy folosind relațiile sale politice și diplomatice pentru mituirea unui magistrat. Interesant este că procurorul Bonhert, care conduce de anul trecut PNF, a fost concurentul Codruței Kovesi la postul de procuror general european. El a primit funcția de la PNF după ce s-a retras din cursa „europeană” în urma unor intense presiuni și negocieri pe canalul Iohannis-Macron, care au „eliberat” calea fostei șefe a DNA, destituită la București cu semnătura președintelui României.
Băsescu, beneficiarul actelor de corupție
Dacă la Paris milioanele de euro primite de la Gaddafi asigurau punerea covorului roșu pentru ca Sarkozy să devină președintele Franței, la București, foamea de bani pentru campania lui Traian Băsescu din 2009 a fost potolită cu resurse de la companiile de stat. Sentințele de condamnare a Elenei Udrea, a Ioanei Băsescu, date în prima instanță - Curtea de Apel București - în 2 martie, rețin că faptele de corupție asigurau fonduri pentru finanțarea campaniei electorale care s-a suprapus cu referendumul inițiat de Traian Băsescu, președinte al României. Contracte făcute de Oil Terminal și firme din subordinea Consiliului Județean Tulcea au fost inițiate, conform rechizitoriului DNA, pentru a colecta bani pentru plata serviciilor legate de publicitate, materiale promoționale, spectacole, servicii prestate în campaniile electorale din 2009. Remiterea foloaselor infracționale s-a disimulat prin contracte fictive între entitățile care prestau servicii în cadrul campaniei electorale. Elena Udrea, condamnată la 8 ani închisoare, care conducea un staff de campanie informal al candidatului Băsescu, făcea legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii. În sarcina Ioanei Băsescu, condamnată la 5 ani închisoare, au fost reținute de judecătoarea Jderu infracțiunile de instigare la delapidare și de instigare la spălare de bani.
Citește pe Antena3.ro
Dosare cu cântec pentru candidații PSD
Adrian Năstase, candidat la prezidențialele din 2004, a fost ținta unui șir de dosare deschise de DNA imediat după ce a pierdut alegerile, iar Băsescu se instala pentru următorii zece ani la Cotroceni. „Trofeul Calității” a fost cap de serie pentru anchete și procese apreciate drept „clasice” pentru puternicul lor conținut politic, desfășurate sub presiunea unor instituții din afara sistemului juridic. Sentința de condamnare a lui Adrian Năstase nu a putut proba în mod real că a fost implicat în finanțarea ilegală a campaniei.
Nici campania lui Mircea Geoană, la prezidențialele din 2009, nu a scăpat de investigația procurorilor. Dosarul „Mită la PSD”, declanșat în 2011, a fost finalizat cu condamnarea definitivă a lui Bunea Stancu, președinte al CJ Brăila și a miliardarului Ioan Niculae, patronul InterAgro. Aceștia au fost acuzați pentru finanțarea ilegală a campaniei candidatului PSD.
Sarkozy și Băsescu, doi președinți care ar fi fost beneficiarii direcți ai unor finanțări ilegale și acte de corupție
