Cancerul sportului

09 Aug 2004 • 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Dopajul este un flagel gata sa inghita cu totul lumea sportului. Din nefericire, nici suspendarile, nici excluderea din sport, nici faptul ca isi pun in pericol propria sanatate sau chiar viata nu-i determina pe sportivi sa renunte la aceste metode.

DELIA GOMOESCU, MARIAN STEFAN

Nu de putine ori lumea sportului a fost zguduita de scandaluri legate de dopaj. Cel mai recent caz iesit la lumina este acela al atletei Carmen Zamfir. Sportiva a fost suspendata pe o perioada de doi ani de Federatia Romana de Atletism, pentru ca a fost depistata pozitiv cu stanozolol, in luna iulie, la Grand Prix-ul de la Salonic. Carmen Zamfir a fost exclusa din delegatia Romaniei la Atena si nu va mai putea concura niciodata la Jocurile Olimpice. Din pacate, situatiile in care atletii sunt prinsi ca au folosit substante interzise sunt din ce in ce mai frecvente.

PRIMUL DECES, IN 1960. Originea cuvantului doping nu este cunoscuta cu exactitate. Unii experti sustin ca termenul vine din flamandul "doop" (amestec), altii ca ar proveni din limbajul sud-african in care cuvantul "dope" ar denumi o bautura alcoolica utilizata ca stimulant inaintea unor ritualuri. Termenul "doping" a aparut in primii ani ai secolului XX la cursele de cai, pentru a indica stimularea ilegala a animalelor in timpul concursurilor. Apoi, utilizarea cuvantului s-a extins si in alte domenii, in sport dopingul fiind echivalent cu "utilizarea de substante interzise". Se crede ca asemenea substante se foloseau la Jocurile Olimpice inca din 1952. Numarul sportivilor care utilizau astfel de mijloace pentru a-si imbunatati performantele a crescut continuu, ceea ce a determinat introducerea primelor controale antidoping la Olimpiada din 1968. Asta dupa ce in 1960, la JO de la Roma, olimpismul s-a confruntat cu primul caz de deces al unui sportiv din cauza dopajului. Rutierului danez Knud Jensen, participant in proba de 100 km/echipe a cazut instantaneu la pamant, apoi, o ora mai tarziu, a murit la spital. Mai intai s-a presupus ca de vina a fost canicula, insa ulterior, la autopsie, s-au descoperit urme de substante dopante.

SEUL, "OLIMPIADA DOPAJULUI". In 1971, Comitetul International Olimpic a dat publicitatii o lista cu substante interzise care este actualizata anual. Toate aceste masuri nu au fost insa suficiente pentru a combate fenomenul, astfel ca la Olimpiada din 1976 mai multor halterofili le-au fost retrase medaliile dupa ce au fost descoperiti pozitiv. Flagelul s-a extins, astfel incat JO din 1988 au fost supranumite "Olimpiada dopajului". A fost momentul in care s-a declansat primul mare scandal cauzat de dopaj, dupa ce canadianul Ben Johnson, invingatorul de la 100 m, a fost descalificat in urma utilizarii de substante interzise. Ulterior atletul avea sa declare: "Toata lumea se dopa la Seul. Eu am fost prins pentru ca tara mea nu m-a protejat". Anii au trecut, dar scandalurile provocate de dopaj nu numai ca nu au disparut, dar au devenit din ce in ce mai numeroase. Recent, atleta americana Marion Jones, castigatoare a 5 medalii la Sydney, a fost acuzata de fostul ei sot, C.J. Hunter, ca s-a dopat. Insusi Hunter, fost campion mondial la aruncarea greutatii, a fost depistat pozitiv inaintea Olimpiadei australiene. In scandal a fost implicat si actualul iubit al atletei, Tim Montgomery, recordmanul mondial la 100 m. De altfel, se pare ca acesta a ratat intentionat calificarea la Atena pentru a nu fi exclus in cazul in care ar fi iesit pozitiv la controalele antidoping.

SCHIMBARE DE SEX. O excludere din viata sportiva este probabil o pedeapsa prea mica fata de aceea pe care a primit-o atleta germana Heidi Krieger. Campioana continentala la aruncarea greutatii in 1986, Heidi a fost nevoita sa recurga la o operatie de schimbare de sex din cauza substantelor anabolizante pe care le inghitise de-a lungul anilor, devenind in 1997 Andreas. "La 18 ani aveam 95 de kilograme. Aveam voce groasa, muschi dezvoltati, par pe fata si pe piept", povesteste Andreas. Era de multe ori catalogata drept homosexual sau travestit, si era trimisa catre toaleta barbatilor. Toate acestea au determinat-o pe Heidi sa se gandeasca sa-si puna capat zilelor. A fost salvata de cainele ei, Rex, dar in aceeasi zi s-a hotarat sa devina barbat. Acum Andreas este casatorit, pe sotia sa o cheama Ute Krause si a fost si ea sportiva in fosta RDG, asa ca nu i-a fost greu sa inteleaga. In fosta Germanie democrata dopajul ajunsese politica de stat, iar Ute trecuse si ea prin experiente similare. Pentru Andreas, care ia si acum hormoni "ca sa tina situatia sub control", cel mai ciudat moment a fost insa atunci cand a trebuit sa-i explice fiicei sotiei sale ca in trecut fusese femeie.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

SCANDALURILE DE LA SYDNEY

In urma cu aproape 5 ani, Comitetul Olimpic Roman a decis ca orice sportiv roman prins dopat va fi exclus pe viata din loturile pentru Jocurile Olimpice. Lista sportivilor romani care nu vor mai avea niciodata sansa sa evolueze la Olimpiada ii cuprinde pe boxerii Marian Velicu si Sorin Tanasie, inotatorul Cezar Badita, halterofilii Traian Ciharean si Adrian Mateas, precum si pe atletele Mihaela Melinte, Ana Mirela Termure, Claudia Iovan si Carmen Zamfir.

CIHAREAN. La Olimpiada de la Sydney, delegatia Romaniei a fost implicata in cel mai mare scandal de dopaj din istoria sa. Federatia Romana de Haltere a fost la un pas de a fi exclusa din competitie dupa ce doi componenti ai lotului, Traian Ciharean si Adrian Mateas au fost depistati pozitiv cu nandrolon. Pentru ca regulamentele internationale prevedeau in mod normal eliminarea intregii echipe, COR a fost nevoit sa plateasca o amenda de 50.000 de dolari pentru ca ceilalti halterofili sa poata concura.

MELINTE. Nici atletismul nu a fost ocolit de necazuri. Detinatoarea recordului mondial la aruncarea ciocanului, Mihaela Melinte, a fost data afara din stadion in momentul in care se incalzea pentru a lua startul in calificari. I s-a explicat apoi ca se afla in stare de suspendare dupa ce a fost gasita dopata cu nandrolon la un concurs desfasurat in luna mai. Oficialii Federatiei Internationale de Atletism au afimat atunci ca forul de specialitate din Romania fusese anuntat in timp util de rezultatul testului, insa a refuzat sa o scoata pe sportiva din delegatia pentru Sydney.

RADUCAN. Cel mai cunoscut caz de dopaj de la Olimpiada australiana a avut-o protagonista pe Andreea Raducan. Gimnasta castigase aurul olimpic la individual compus intr-o finala cu podium integral romanesc. Dupa patru zile, rezultatul testului antidoping a evidentiat prezenta pseudoefedrinei in organismul Andreei. Substanta interzisa ajunsese in corpul gimnastei prin intermediul unei banale pastile de Nurofen, medicament bun pentru raceala. Sportiva a fost deposedata de titlul olimpic, iar apelul COR la Tribunalul de Arbitraj Sportiv nu a schimbat cu nimic situatia. Andreea Raducan a scapat insa de excluderea pe viata din lotul olimpic, lucru care pana la urma nu a mai contat, ea retragandu-se din viata sportiva.

STIRILE JO

MELINTE, SUSPENDATA IN CONTINUARE. CIO a respins apelul Federatiei Romane de Atletism vizand obtinerea dreptului de participare la Jocurile Olimpice a atletelor Mihaela Melinte, Claudia Iovan si Ana Mirela Termure. Cele trei sportive au fost retinute in lotul FRA pentru JO in luna aprilie, insa Comitetul Olimpic Roman, singurul abilitat sa stabileasca lista sportivilor selectionati pentru JO, a refuzat sa le inscrie, ele fiind suspendate pentru dopaj. Forul olimpic roman a decis ca cele trei sportive sa nu mai fie selectionate niciodata in lotul olimpic, in conformitate cu decizia luata pe 31 august 1998, conform careia toti sportivii depistati pozitiv la controalele antidoping nu vor mai putea reprezenta Romania la JO. FRA a considerat aceasta decizie abuziva, subliniind ca atletele si-au ispasit pedeapsa si ca nici un regulament nu autorizeaza excluderea de la JO. Comisia Executiva a CIO, reunita sambata la Atena, a precizat insa ca doar comitetele olimpice nationale sunt in masura sa decida reprezentantii lor in competitiile organizate sub egida CIO.

3.500 DE TESTE ANTIDOPING. Comitetul International Olimpic este gata sa depisteze orice sportiv care incearca sa triseze la Atena. Laboratorul Antidoping din capitala Greciei este probabil cel mai performant din lume. Costas Georgakopoulos, directorul centrului, a declarat ca in timpul JO vor fi analizate circa 3.500 de probe, in medie 180 pe zi, iar eventualele rezultate pozitive vor fi cunoscute in 36 de ore. In plus, si numarul substantelor interzise a crescut, ceea ce a determinat introducerea unor noi teste. Unul dintre acestea este pentru depistarea HGH, un hormon de crestere utilizat si de canadianul Ben Johnson in 1988.

O SPORTIVA DIN GRECIA A SARIT DE LA ETAJ. Sportiva Eleni Ioannou, care face parte din echipa de judo a Greciei participanta la Olimpiada, s-a accidentat grav in noaptea de vineri spre sambata, dupa ce s-a aruncat de la etajul al treilea al unui imobil. Eleni Ioannou (20 de ani) a fost spitalizata in stare critica, suferind mai multe fracturi si leziuni la cutia craniana. Sportiva s-a aruncat de la fereastra unui apartament situat la etajul trei al unui imobil, dupa ce se certase cu prietenul sau. Antrenorul sportivei, Georges Mountakis, a declarat ca tanara suferea de "probleme psihologice si de comunicare specifice adolescentei".