x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Când cartelurile de droguri au salvat capitalismul de la colaps

0
Autor: Florian Saiu 26 Aug 2021 - 07:28
Când cartelurile de droguri au salvat capitalismul de la colaps
Vezi galeria foto


Vreme de aproape doi ani, între 2007 și 2009, când mecanismul finanțelor se blocase pur și simplu din cauza creditelor neperformante acordate de băncile lumii, iar banii lichizi nu mai erau disponibili, salvarea capitalismului s-a insinuat dinspre universul tenebros al economiei subterane și al crimei organizate. Da, da, înainte ca guvernele occidentale să se dezmeticească, bani negri obținuți din vânzările de droguri ale cartelurilor din America de Sud ori de aiurea au repus în funcțiune măreața societate a capitalismului. Totul cu un preț, bineînțeles...

 

 

În august 2007, una dintre cele mai mari multinaționale din lume, banca franceză BNP Paribas, a făcut un lucru fără precedent în istoria sa: a oprit retragerile de la trei fonduri de investiții, invocând evaporarea totală a lichidităților. Marile bănci din Statele Unite, Europa, Asia și America de Sud au făcut la fel. În câteva ore, un întreg sistem bancar construit pe lichidități - în cadrul căruia o bancă putea să se împrumute de la o alta pe baza banilor lichizi existenți în sistem - s-a împotmolit. Nimeni nu era pregătit să împrumute pe altcineva, iar capitalismul era pe punctul de a pieri. Era ca în scena din Reservoir Dogs, în care fiecare a scos câte un pistol și toți se uitau unii la alții, așteptând ca altcineva să facă prima mișcare. Dar exista un loc de unde băncile încă se puteau împrumuta. O întreagă rețea globală plină de bani lichizi care funcționa în paralel cu băncile mondiale: cartelurile de droguri. Antonio Maria Costa, în acea perioadă șeful Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate, a susținut ulterior că la un an după prăbușirea financiară au început să apară dovezi că odată cu criza lichidităților din sistemul bancar legal băncile occidentale s-au îndreptat către resursele existente în economia drogurilor. „Crima organizată reprezenta singurul capital lichid de investiții la care aveau acces unele bănci aflate în pragul falimentului”, explica Antonio Maria Costa. Vă vine să credeți? Fluxul banilor lichizi încetase pur și simplu. Banii obținuți din droguri aveau însă să salveze capitalismul. „Poate că erau bani obținuți din vânzarea de heroină și cocaină pe la colțurile străzilor din Los Angeles sau Reykjavik, dar erau bani de care băncile aveau nevoie ca să supraviețuiască”, aprecia și jurnalistul BBC Jacques Peretti în cercetarea sa: „Înțelegerile care ne-au schimbat lumea” (Editura Litera, 2019).

 

Moralitate-imoralitate, o linie subțirică

 

Așa că sistemul bancar occidental a spălat efectiv banii obținuți din droguri, ca să mențină fluxul de bani lichizi. În zilele ulterioare prăbușirii, pe măsură ce guvernele au salvat băncile și lichiditățile au revenit în sistem, lucrurile au reintrat în normal. Însă pentru o perioadă critică, în acele ore când capitalismul se clătina pe marginea prăpastiei, puteai scoate bani de la bancomat numai pentru că sistemul bancar mondial era susținut de banii cartelurilor de droguri. Fondul Monetar de Investiții estima că multe bănci americane și europene importante au pierdut peste un trilion de dolari din pricina activelor toxice și a împrumuturilor neperformante din ianuarie 2007 până în septembrie 2009 și mai mult de două sute de creditori ipotecari au dat faliment. Profiturile obținute de grupările implicate în traficul de droguri în aceeași perioadă se ridicau, potrivit estimărilor ONU, la 352 de miliarde de dolari. Aceste carteluri de droguri își păstraseră profiturile în mod tradițional, sub formă de bani lichizi, sau le mutaseră în paradisuri fiscale, ca să le ascundă de autorități, așadar nu a fost o problemă pentru ele să aducă banii înapoi în țară în mod discret, fără să fie interceptate de autorități, dându-i înapoi băncilor, pentru ca acestea să-și refacă lichiditățile. Chiar așa să se fi întâmplat lucrurile, dincolo de orice reținere morală? Antonio Maria Costa, șeful Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate, a precizat că dovezile potrivit cărora acești bani obținuți din droguri s-au îndreptat către bănci au venit direct de la oficialii bancari din Marea Britanie, Elveția, Italia și Statele Unite: „Acela a fost momentul în care sistemul a fost practic paralizat. Fără acele lichidități, lumea creditelor ipotecare s-ar fi prăbușit”.

 

Bancherii și spălarea banilor

 

Dar - pentru că întotdeauna urmează un „dar” după astfel de situații - un fenomen îngrijorător s-a propagat apoi cu rapiditate. Din nou Antonio Maria Costa: „Introducerea progresivă a lichidităților în sistem și creșterea treptată, de către unele bănci, a valorii acțiunilor lor au însemnat că problema banilor ilegali a devenit mult mai puțin gravă decât era”. Adică? „Marii bancheri au fost mult mai dispuși să închidă ochii la spălarea banilor obținuți din activități infracționale după 2008, deoarece știau că erau îndatorați crimei organizate”. „Schimbul reciproc dintre sistemul bancar și rețelele de crimă organizată are o istorie îndelungată - mutarea discretă a banilor în paradisuri fiscale și ajutorul acordat infractorilor ca să investească în afaceri legale în scopul spălării banilor -, așa că atunci când băncile au fost nevoite să împrumute niște bani lichizi de la cartelurile de droguri, acestea au fost mai mult decât fericite să le facă serviciul”, specula, la rândul lui, Jacques Peretti. 

 

 

 

Resorturi intime ale economiei ascunse

 

Economia subterană - economia monetară sau „ascunsă” - este o expresie care se referă (și) la mijloacele de trai ale săracilor. Într-un studiu citat de Freakonomics, economiștii Ceyhun Elgin și Oguz Oztunali au utilizat date pentru 161 de țări, pentru perioada dintre 1950 și 2009, și au estimat că economia subterană a reprezentat peste 22% din PIB-ul mondial. Aproape un sfert din bogăția întregii planete este cash - estimau cei doi cercetători, observație bine evidențiată în studiul lui Jacques Peretti:  „Banii lichizi oferă un mecanism esențial pentru supraviețuirea a miliarde de oameni de pe mapamond. Infractorii folosesc economia subterană, dar o mai folosesc și cei care se ocupă de curățenia spațiului unui birou, care lucrează pe un șantier sau care mențin pe linia de plutire o afacere, așteptând să fie plătiți”. Adevărat, nu?

 

Vânarea săracilor

 

Cei pentru care plata taxelor înseamnă deteriorarea directă a nivelului existenței - și-așa precar - utilizează bani lichizi, pentru că ei fac diferența dintre supraviețuire și faliment. „Strategia pe care o adoptă guvernele din întreaga lume, mai ales având în vedere eșecul lor de a colecta taxele în partea de sus a spectrului bogăției, adică de la corporații și de la cei foarte bogați, este să-i adune pe cei din sfertul sărac al globului, care folosesc economia subterană, și să-i forțeze să utilizeze banii digitali în locul banilor lichizi, pentru că utilizarea celor din urmă i-a ajutat până acum să eludeze plata taxelor”, concluziona Jacques Peretti.

 

 

 

Mistificarea regresului prin invocarea unui bilanț sănătos

 

Marele mit referitor la mase și mai ales la cei săraci e acela că nu sunt în stare să-și chivernisească banii și/sau bugetul și, drept urmare, au nevoie de noi tehnologii care să le vină în „ajutor”, făcându-le finanțele precare mai ușor de „chivernisit” - menționa, nu fără ironie, jurnalistul BBC Jacques Peretti în volumul „Înțelegerile care ne-au schimbat lumea”. Adevărul este însă altul. Săracii țin frâiele banilor mai strâns ca oricine altcineva. Cu fiecare nouă inovație în materie de sisteme de plată - de la cărțile de credit din anii ’50 până la banii digitali și portofelul mobil de acum -, tehnologiile ajung să facă exact opusul a ceea ce pretind că fac. În loc să „ajute” masele să „chivernisească banii”, ele le îngroapă în datorii. În 2016, datoria pe care o avea în medie o familie americană obișnuită pe cărțile de credit se ridica la 16.061 de dolari. 70% din americani dețin cel puțin un card, însă 50% au două și 10% mai mult de trei, o familie americană având în medie datorii de peste 40.000 de dolari. Datoriile ajung la același nivel în Marea Britanie, iar valoarea lor e în creștere. În ultimul sfert al anului 2016, statisticile arătau că în ultimii trei ani o familie britanică obișnuită a acumulat în medie datorii mai mari decât în orice altă perioadă din istorie. 

 

Împrumutul, ca mod de viață

 

Când economia a înflorit în anii ’50, împrumuturile au fost încurajate, însă cu garanția de a fi returnate. La mijlocul anilor ’80, cărțile de credit au înlocuit sistemul de cumpărare cu plata în rate, iar în anii ’90, oricine era în stare să-și semneze numele primea o carte de credit (proprietarii de câini puteau chiar să primească carduri de credit pe numele animalului de companie, pentru că nimeni nu se obosea să verifice pe mâinile cui ajungea cardul) - mai remarca Jacques Peretti. Ideea că datoriile trebuie să fie achitate a dispărut în totalitate. În schimb, împrumutul a devenit un mod de viață. De fiecare dată când creditarea a devenit mai accesibilă și mai rapidă, am normalizat niveluri tot mai înalte de îndatorare. Și de fiecare dată când economia intră în recesiune (începutul anilor ’80, începutul anilor ’90, perioada de după 2007), cardurilor de credit li se atribuie un nou rol - să ajute oamenii să supraviețuiască. Cardurile de credit sunt acum un instrument de subzistență: pentru plata căldurii, a alimentelor și a ratei lunare la casă. Împrumutul este, de asemenea, un modus operandi al guvernelor care pretind că înregistrează „creșteri” economice - luând în seamă la calcularea PIB-ului consumul pe bază de credit. Împrumutul joacă un rol avantajos din punct de vedere politic, mistificând stagnarea economiei prin invocarea unui bilanț sănătos - conchidea cercetătorul. 

 

 

„Crima organizată reprezenta în 2007 singurul capital lichid de investiții la care aveau acces unele bănci aflate în pragul falimentului”, Antonio Maria Costa, șeful Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate

 

 

Poate că erau bani obținuți din vânzarea de heroină și cocaină pe la colțurile străzilor din Los Angeles sau Reykjavik, dar erau bani de care băncile aveau nevoie ca să supraviețuiască”, Jacques Peretti, jurnalist BBC de investigații

 

 

Fondul Monetar de Investiții estima că băncile americane și europene importante au pierdut un trilion de dolari din pricina activelor toxice și a împrumuturilor neperformante din perioada ianuarie 2007-septembrie 2009

 

 

Profiturile obținute de grupările implicate în traficul de droguri între ianuarie 2007 și septembrie 2009 se ridicau, potrivit estimărilor ONU, la 352 de miliarde de dolari

 

 

„Marii bancheri au fost mult mai dispuși să închidă ochii la spălarea banilor obținuți din activități infracționale după 2008, deoarece știau că erau îndatorați crimei organizate”, Antonio Maria Costa, șeful Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate

Citeşte mai multe despre:   droguri

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică
Galerie Foto În România se construieşte foarte mult, dar nu tot timpul şi foarte bine. Goana după profit a dezvoltatorilor imobiliari a lăsat o amprentă negativă asupra calităţii construcţiilor. Din păcate, această...
Serviciul de email marketing furnizat de