Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SPECIAL
La atat se ridica cheltuielile pe care Romania trebuie sa le verse la bugetul comunitar in perioada 2007-2009. Aceasta in cazul in care programul de integrare efectiva va debuta in
termenul visat - 2007.
Pana in 2007, trebuie sa punem la ciorap cateva miliarde de euro. Aproape 5,7 miliarde, cat va fi contributia noastra pe trei ani (2007, 2008 si 2009) la bugetul Uniunii Europene (UE). E drept, vom primi de la Bruxelles mult mai mult, aproximativ 8,9 miliarde. Estimarile apartin Institutului European din Romania, ai carui experti au evaluat impactul aderarii Romaniei la UE.
IOHANNA ONACA, LAVINIA TUDORAN
NOTA DE PLATA. Dosarul IER ia in calcul mai multe acceptiuni ale costurilor si beneficiilor, in functie de care aderarea pare mai avantajoasa sau mai putin favorabila in ceea ce priveste cheltuielile. Din analiza facuta pe baza fluxurilor financiare dintre Romania si Uniunea Europeana rezulta ca, in primii trei ani de la integrare, tara noastra va primi mai multi bani de la UE fata de sumele cu care va trebui sa contribuie. Potrivit studiului, angajamentele Romaniei catre UE in perioada 2007-2009 se ridica la 7,4 miliarde euro, in timp angajamentele financiare ale Uniunii fata de Romania ajung la aproape 11,3 miliarde de euro.
Platile efective de la bugetul comunitar la bugetul national vor fi insa mai reduse, din motive procedurale. Proiectele finantate prin programele europene pot fi sustinute prin sume angajate intr-un singur an, platile efective urmand a se face esalonat, pe durata realizarii proiectelor respecive. Astfel, Uniunea Europeana va plati efectiv Romaniei 8,9 miliarde de euro in primii trei ani de la aderare, in timp ce efortul bugetar efectiv al tarii noastre se va ridica la 5,7 miliarde de euro. Contributia Romaniei la bugetul european a fost calculata aplicand un procent de 1,14% la Produsul Intern Brut al tarii noastre, estimat pentru perioada 2007-2009.
ANALIZA. In total, dosarul IER, prezentat de publicatia EurActiv.ro, are 12 studii. Specialistii institutului sustin in aceste analize ca gradul de concordanta intre legislatia romana si legislatia UE atinge aproape 80%. Ei cred ca este destul de nerealist sa credem ca BNR ar putea sau ar trebui sa adopte un regim autentic de "tintire a inflatiei" in viitorul apropiat. Problema de baza in domeniul controlului financiar o reprezinta implementarea, intelegerea si acceptarea rolului si functiilor controlului intern si auditului public intern, este de parere IER. Expertii romani estimeaza ca Romania se poate transforma pe viitor intr-o tara de imigratie. Marea provocare a perioadei postaderare va fi gestiunea fondurilor structurale. IER atrage atentia ca ajutoarele de stat acordate de-a lungul ultimului deceniu au fost ajutoare menite a evita falimentul, in speranta gasirii unui cumparator, si ajutoare acordate la momentul privatizarii, pentru incheierea cu succes a acesteia.
BENEFICII. Concluziile studiului arata ca integrarea Romanie in cadrul UE si, in perspectiva, in comunitatea monetara va conduce la reducerea inflatiei, ceea ce va contribui la cresterea ratelor de investire. Un alt efect asteptat al aderarii va fi cresterea accesului la creditele externe si reducerea costurilor acestora. Se asteapta ca integrarea sa duca si la majorarea investitiilor straine directe, cu efecte pozitive in economie: crearea de noi locuri de munca, acces la piete, o pregatire superioara a personalului.
POLITICA REGIONALA
In ceea ce priveste aplicarea acquis-ului comunitar in domeniul dezvoltarii regionale, specialistii nu au facut o estimare a costurilor efective pe care va trebui sa le suporte tara noastra in perspectiva aderarii. Acestea ar trebui sa fie reduse, se apreciaza in studiul IER. Obiectivul politicii regionale europene este cresterea nivelului de dezvoltare economica a tuturor regiunilor, prin cresterea eficientei activitatilor economice si sprijinul financiar acordat regiunilor care se confrunta cu declin industrial. Specialistii anticipeaza ca dezvoltarea se va baza pe initiativa intreprinzatorilor, inventiile si inovatiile care vor duce la progresul tehnic si functionarea libera a mecanismului preturilor si a pietelor specifice. Potrivit studiului, integrarea va favoriza anumite regiuni, care sunt deja mai bine dezvoltate, cum sunt Bucurestiul si judetele Cluj, Constanta, Brasov, Sibiu, Prahova, Timis si Arad. O dezvoltare mult mai lenta este prognozata pentru judetele Botosani, Vaslui, Hunedoara, Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Tulcea.
TRANSPORTURI
Costurile integrarii in domeniul transporturilor sunt semnificative, atingand peste 18 miliarde de euro in perioada 2004-2015. Fondurile totale care ar trebui alocate pentru infrastructura din transport se ridica la 16,6 miliarde de euro in perioada 2004- 2015, din care aproximativ 5,2 miliarde euro in perioada 2007-2009. Pentru reabilitarea drumurilor nationale vor fi necesare lucrari in valoare de 6 miliarde de euro in intervalul prognozat. Infrastructura aeriana va necesita finantari de 418 milioane euro, in timp ce pentru infrastructura Portului Constanta vor fi necesare 344 milioane euro in perioada 2004-2011. Potrivit estimarilor, pentru lucrarile din infrastructura feroviara sunt necesare 8,6 miliarde de euro, in timp ce pentru infrastructura aferenta porturilor si apelor din interior sunt necesare finantari de 1,2 miliarde euro. Costul aplicarii aquis-ului comunitar se ridica la 1,5 milioane euro in intervalul 2004-2010. In calitate de tara candidata, Romania beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila, prin programul ISPA, care are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de porturi, cai ferate si aeroporturi. Doar pentru proiectele legate de infrastructura feroviara, asistenta ISPA se ridica la 240 de milioane de euro, potrivit studiului IER. (Iohanna Onaca)
AGRICULTURA
Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romaniei la UE in ceea ce priveste agricultura si politica agricola comuna (PAC) deriva din competitivitatea si gradul redus de dezvoltare a agriculturii romanesti fata de standardele europene. Pentru perioada 2004-2007, cheltuielile totale pentru dezvoltarea cadrului institutional, inclusiv cele menite sa ridice standardele de calitate ale produselor si sa ajute la indeplinirea normelor sanitare si fitosanitare, sunt estimate la 538,0261 milioane de euro, din care circa 80% pentru sectorul sanitar veterinar. Desi ca membru UE Romania ar trebui sa beneficieze de finantare integrala de la bugetul comunitar pentru sustinerea PAC, studii ale Comisiei Europene indica faptul ca UE nu va putea face fata acestei obligatii decat cel mai devreme din 2013. Deci, va trebui sa apelam la surse proprii pentru aplicarea prevederilor specifice ale PAC. Dupa integrare, Romania va primi de la bugetul comunitar 4 miliarde de euro pentru perioada 2007-2009, plus aproximativ 800 de milioane, finantare din fondurile structurale (FEOGA). Din acesti bani, aproximativ 2,3 miliarde de euro vor fi folositi pentru dezvoltarea rurala a Romania. Si nu trebuie uitat faptul ca in perioada 2000-2006 beneficiem de 150 milioane de euro anual prin programul SAPARD. (Florina Zainescu)
PENSII PRIVATE
Reformarea sistemului de pensii trebuie sa ia in considerare cerintele UE, astfel incat sa fie create noi locuri de munca, sa se egalizeze varsta de pensionare intre femei si barbati, iar aceasta sa creasca la 65 de ani pana in 2020. Studiul IER arata ca Romania "nu-si mai permite sa intarzie trecerea, cel putin partiala, la sectorul privat de pensii". Din cauza cresterii populatiei varstnice, este nevoie de o reechilibrare a raportului intre resursele pentru pensii, alte asigurari sociale si alte cheltuieli. Acest lucru este posibil prin imprumuturi guvernamentale pentru fondul de pensii, participarea cu o cota parte din privatizare, vanzarea proprietatilor statului, cresterea numarului de asigurati prin atragerea celor care lucreaza la negru, sezonierilor, liber-intreprinzatorilor, agricultorilor. (Anca Aldea)
TEHNOLOGIA INFORMATIEI
Costurile alinierii domeniului Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (TIC) la standardele UE vor fi suportate de Ministerul Comunicatiilor (MCTI), Ministerul Educatiei (MEC), cat si de agentii economici din bransa. Acestia din urma finanteaza asigurarea supravegherii concurentei, prin intermediul unui comision platit catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC). In 2003, firmele din domeniu au platit 4 milioane de euro, iar specialistii apreciaza ca integrarea va scoate din contul lor alte 22,4 milioane de euro in intervalul 2004-2007 si 70,5 milioane de euro pentru 2008-2014. In schimb, MCTI va trebui sa suporte costurile finantarii programelor de e-Government si e-Europe+ pentru stimularea serviciilor on-line si dezvoltarea infrastructurii. 832.532 de euro in 2002 si 762.157 de euro (estimat) in 2003. Dar aceste cheltuieli vor creste semnificativ in anii urmatori, spun realizatorii studiului. Participarea MEC consta in finantarea informatizarii sistemului educational, proiect ce are un buget de 200 de milioane de dolari.
"INSTRUMENT DE BORD"
Ambasadorul Jonathan Scheele (foto), Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, crede ca studiul de impact realizat de Institutul European din Romania reprezinta un "ghid de supravietuire" pentru perioada pe care o va traversa tara noastra dupa aderarea la Uniunea Europeana (UE). Avand in vedere ca 2004 este un an "crucial" pentru Romania in procesul de integrare in UE, "importanta punerii in practica a angajamentelor luate va incepe sa o depaseasca pe cea a elaborarii de noi angajamente si masuri pentru pregatirea aderarii". Scheele este convins ca studiul este "un important instrument de monitorizare, un fel de instrument de bord, pentru unele dintre cele mai importante sectoare din procesul de aderare". Raspunzand temerilor privind costurile ridicate ale integrarii, Scheele a tinut sa spuna ca, desi "costurile pot parea mari, Romania trebuie sa parcurga aceasta importanta transformare economica si politica nu doar pentru a putea face fata calitatilor de membru al UE, ci mai ales pentru ea insasi si pentru modernizarea statului si structurilor sale, intr-o era a globalizarii". (Ana Ilie)
COMERTUL EXTERIOR
Raportul dintre costurile si beneficiile integrarii comertului exterior in Uniunea Europeana este favorabil tarii noastre dupa anul 2012. Pana atunci, beneficiile sunt mai mici decat costurile. Care sunt beneficiile? Pe scurt, accesul mai facil la o piata mai larga de desfacere si aprovizionare, precum si valorificarea oportunitatilor legate de participarea la acordurile comerciale preferentiale ale UE. Dar costurile? Acestea tin in primul rand de eliminarea taxelor vamale pentru produsele din UE si de reducerea nivelului de protectie tarifara prin adoptarea tarifului exterior comun.
