Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi oameni nevoiaşi au fost ucişi mişeleşte de escroci aflaţi în subordinea lui Sergiu Băhăian. Iniţial, cele două victime au fost îmbătate şi drogate, apoi au fost aruncate în Canalul Dunăre - Marea Neagră. Din cauza unor erori, medicul legist şi anchetatorii au catalogat cele două crime drept sinucideri.
Arestarea lui Sergiu Băhăian şi a întregului grup infracţional pe care l-a organizat scoate la lumină un şir întreg de nereguli existente în practica judiciară. La o privire atentă asupra evenimentelor, constatăm că poliţiştii şi procurorii au trecut pe lângă probe importante ale cazului, iar membrii grupării şi-au făcut de cap timp de trei ani.
Informaţii clare privind escrocheriile coordonate de Băhăian existau încă din partea a doua a anului 2006. Ba mai mult, în 2006 când a fost găsit primul cadavru, care trebuia să ducă şi prima probă a implicării lui Băhăian în această afacere... mortală. În schimb, anchetatorii au tratat cu iresponsabilitate şi neglijenţă dovezile care le aveau la mână. Dacă mai adăugăm şi raportul medicului legist făcut în grabă, rezultă un şir întreg de responsabilităţi pe care nu şi le-a asumat încă nimeni. Toate acestea au făcut ca Băhăian şi complicii săi să-şi poată continua "activitatea" nestingheriţi.
BULETINUL MISTERIOS
Primul cadavru descoperit, cel puţin din datele făcute publice până acum, este cel al lui Lucian Cernat. Bărbatul de 42 de ani a fost zărit plutind în Canalul Dunăre - Marea Neagră de marinarii aflaţi pe împingătorul "Gorj", care au alertat Poliţia Transporturi Cernavodă.
În dimineaţa zilei de 14 septembrie 2006, la faţa locului a ajuns o echipă a Poliţiei Transporturi, care a demarat verificările specifice. În urma controlului corporal asupra cadavrului a fost găsită o carte de identitate pe numele lui Ionuţ Aurelian Spiţă, precum şi o cheie de tip yală cu un breloc din plastic reprezentând adresa complexului auto Skoda. Iniţial, poliţiştii s-au deplasat la adresa familiei Spiţă din Medgidia pentru a le cere să facă identificarea trupului neînsufleţit. Mama şi sora lui Ionuţ Spiţă nu numai că nu au recunoscut cadavru, dar l-au sunat pe acesta aflat la muncă prin Spania pentru a le confirma poliţiştilor că este în viaţă, bine, sănătos. Familia Spiţă le-a spus poliţiştilor că băiatul lor şi-a pierdut buletinul.
Nici o clipă nu şi-au pus problema poliţiştii să afle totuşi care este legătura între cele două obiecte şi cadavrul cu identitate necunoscută, al cărui mister trebuiau să-l descifreze. De altfel, după 90 de zile, pentru că nu au reuşit să stabilească identitatea bărbatului găsit înecat, poliţiştii de la Transporturi au pasat dosarul celor de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie.
Dacă poliţiştii făceau o simplă verificare a datelor din buletinul găsit la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, puteau să afle că Ionuţ Aurelian Spiţă sau cineva care s-a folosit de actele sale a devenit asociat în trei societăţi comerciale la 1 şi 2 august 2006, adică cu aproape şase săptămâni înainte de descoperirea cadavrului din canal. Spiţă a devenit asociat, preluând prin cesiune părţile sociale deţinute până la acea dată chiar de Sergiu Băhăian în societăţile D&D Distribution SRL, Gimatex SRL şi Hellen Club Agency SRL. Acesta a preluat participarea lui Băhăian la aceste afaceri, devenind partener cu Dan Negureanu, un vechi asociat al escrocului de la Sabina Product.
ÎNŞTIINŢARE
În vara lui 2008, familia lui Cernat a fost vizitată de doi poliţişti, căreia i-au adus la cunoştinţă decesul acestuia. Ar fi fost de ajuns ca poliţiştii să insiste pe lângă membri familiei cu câteva întrebări de rutină şi ar fi aflat că acesta într-adevăr fusese implicat în ultima parte a vieţii sale într-o societate ale cărei documente le descoperiseră şi membrii familiei. Ba mai mult, familia lui Cernat este din localitatea Cuza Vodă, ca şi Valentin Şlepac, iar unii dintre apropiaţii bărbatului ştiau de apelurile telefonice prin care acesta era chemat de "patron" la muncă, pentru a semna diverse documente ale societăţii pe care o administra. Coroborarea celor două informaţii, despre afacerile lui Cernat şi despre buletinul găsit asupra sa, ar fi adus din nou poliţiştii pe "calea cea bună".
MEDICUL DECIDE
Dar ancheta a fost în mod real "deturnată" de rezultatele necropsiei. Raportul medico-legal a fost întocmit la acea dată de medicul Ştefan Botez. Acesta a trecut de mult de vârsta pensionării, dar îşi continuă activitatea în colectivul Institutului de Medicină Legală Constanţa doar datorită renumelui profesional al unei îndelungi cariere în care a fost chiar şeful instituţiei. În mod real, cele două cadavre pe care şi le-a asumat Şlepac, Lucian Cernat şi Emilian Leonte, demonstrează că medicul Botez şi-a tratat superficial meseria. În raportul întocmit după necropsierea cadavrului lui Lucian Cernat, medicul Botez a reţinut câteva aspecte relevante: "La examenul extern nu s-a constatat semne de violenţă, dar la examenul intern s-au constatat fracturi de stern şi coaste, leziuni traumatice produse cu puţin timp înainte de moarte prin lovirea toracelui cu sau de corpuri dure. În sângele recoltat de la cadavru s-a determinat o alcoolemie de 1,8 grame la mie". Deşi a descoperit urmele unor lovituri, dar şi un nivel al alcoolemiei deosebit de mare, legistul a concluzionat că moartea ar fi una accidentală. "Dacă medicul zice că sunt suspiciuni, dosarul ajunge la noi. Dacă nu, nu ne ocupăm de toate bălăriile şi toate prostiile. Că avem şi altele de lucru mai importante. Că stai după unul care s-a sinucis cu o grămadă de acte", completează un poliţist judiciarist tabloul erorilor profesionale care i-au rezervat lui Cernat un loc mărginaş în cimitirul oraşului Cernavodă şi a ţinut pe loc una dintre cele mai importante anchete judiciare din judeţul Constanţa din ultimul deceniu.
INFORMAŢII VITALE NEGLIJATE
O serie întreagă de posibilităţi de continuare a investigaţiilor a fost neglijată de anchetatori. Vina o poartă însă chiar sistemul, neadaptat la realităţile din jur, precum şi lipsa de motivaţie a medicilor legişti, dar şi a anchetatorilor. Poliţiştii care au cercetat cazul lui Cernat lucrează în birouri mai vechi decât rămăşiţele umane cu care au de-a face. În plus, consultarea Registrului Comerţului se face doar cu acordul procurorului de caz, şi doar pentru această operaţiune sunt necesare semnăturile a patru şefi diferiţi. Metoda, care este una uzuală pentru un jurnalist de investigaţii, de exemplu, este străină unui judiciarist. Anchetatorii care au găsit cadavrul lui Cernat au pus sub semnul unor întâmplări faptul că acesta avea buletinul unei alte persoane asupra sa. În mod real, informaţia era una vitală. La momentul la care a fost găsit cadavrul acestuia, în Ialomiţa, poliţiştii lucrau deja la cazul escrocheriilor făcute pe seama Gimatex SRL, evaluate de anchetatori la 30 de miliarde de lei vechi. Băhăian fusese actor principal în acest caz, iar "asociatul" putea fi conexat cu un cadavru găsit în Canalul Dunăre - Marea Neagră. Chiar dacă informaţia nu ar fi sugerat automat un act criminal, ar fi dus însă la extinderea verificărilor şi la o mult mai atentă cercetare. Trecutul infracţional al lui Băhăian nu era deloc un mister, iar o evaluare corectă a faptelor ar fi impus o colaborare intensă a structurilor care aveau în cercetare faptele grupului coordonat de "regizorul" de la Sabina Product. (Alexandru Boariu)
Citește pe Antena3.ro
