Ce este in mintea teroristului

O data cu disparitia bipolarismului de putere pe plan mondial, s-a diminuat substantial probabilitatea de declansare a unor conflicte militare intre state ca urmare a deosebirilor de fond de natura ideologica care vizau, indeosebi, forma predominanta de proprietate asupra bunurilor materiale si spirituale ale unui popor. Riscurile si amenintarile la adresa securitatii nationale a unui stat sau la adresa securitatii regionale si chiar globale se reasaza acum, terorismul, in general, dar indeosebi cel international situandu-se pe primul loc pe scara probabilitatii de manifestare. Terorismul a dobandit acum o alta configuratie privind modul de actiune si amploare. Originile, structura si resursele, ca fenomen, precum si psihologia membrilor sai au ramas insa aceleasi.

INCEPUTURI BIBLICE. Potrivit tuturor specialistilor in domeniu, terorismul nu este un fenomen universal, dar este cu siguranta unul istoric, recurgandu-se la teroare inca din timpuri biblice. El s-a manifestat mai intens numai in anumite momente, a fost si este strans legat de o anumita evolutie in constiinta oamenilor. Pe timpul bipolarismului de putere, terorismul era incurajat si folosit in mod speculativ de catre liderii mondiali ai celor doi poli pentru a-si justifica influenta politica si prezenta militara in diferite zone geografice de interes pentru ei, denaturandu-se si desconsiderandu-se astfel cauzele reale care l-au generat si l-au mentinut. Asa se explica faptul ca dupa 1991, o data cu dezintegrarea URSS, terorismul ia amploare si evidentiaza mai mult ca oricand originile reale ale sale, ca urmare a nerezolvarii diferendelor cu caracter politic, economic, social, etnic si religios existente in actuala configuratie politico-administrativa a hartii planetare.

CEA MAI MARE AMENINTARE. Asadar, terorismul a inceput sa traiasca prin forte proprii devenind cea mai mare amenintare la adresa securitatii popoarelor si la adresa drepturilor fundamentale ale omului. Actele de terorism care au avut loc in lume, incepand cu luna septembrie a anului 2001, in SUA, scot in evidenta o intensificare a contactelor si cooperarii internationale intre grupurile de teroristi, alaturi de o extindere a traficului de arme si coordonare a actiunilor.

CUM NE APARAM? In concluzie, cum putem lupta impotriva terorismului, cum ne aparam? Potrivit reputatului analist in domeniu John Richard Thackrah, "prima masura de aparare impotriva terorismului este sa inveti cat mai multe despre teroristi, sa le intelegi motivatiile si metodele si, astfel, sa le poti anticipa atacurile sau cel putin sa limitezi pagubele in cazul in care atacurile nu pot fi prevenite". Aceasta trimitere la cunoastere vizeaza nu numai organele abilitate, ci intreaga societate civila, vizeaza formarea unei culturi civice participative, la nivelul fiecarui cetatean, pentru a sprijini activ lupta impotriva terorismului si chiar pentru a evita obstructionarea involuntara a fortelor destinate a actiona, asa cum s-a intamplat recent la scoala din Beslan - Osetia de Nord.

CE INSEAMNA? In ciuda raspandirii actelor teroriste in intreaga lume, terorismul nu are o definitie precisa si nici una larg acceptata. Unele guverne au tendinta sa eticheteze ca acte teroriste toate actele de violenta comise de opozantii lor politici, desi extremistii antiguvernamentali pretind ca sunt victimele terorii dezlantuite de guverne asupra lor. Sociologii politici sustin ca, in principiu, nu se poate da nici o definitie deoarece insusi procesul de elaborare a unei definitii face parte dintr-un context mai larg de contestare a ideologiilor si obiectivelor politice. Alti sociologi nu includ in terorism actiunile violente care se desfasoara intr-un context revolutionar pe care o serie de oameni l-ar considera ca avand un caracter terorist. Pot aparea o serie de confuzii date de comportamentul manifestat de un individ care din considerente politice comite un act violent care poate fi aparent similar cu un act savarsit de un criminal sau de un dezechilibrat mintal. Terorismul este si o problema morala si incercarile de a da o definitie acestui fenomen pornesc de la supozitia ca unele tipuri de violenta politica sunt justificabile, in timp ce altele nu. In consecinta, violenta a fost definita in diferite feluri, implicand recurgerea la forta, la puterea coercitiva, la autoritate si legitimitate. Iata cateva exemple:

"Terorismul inseamna amenintarea cu/sau utilizarea violentei pentru atingerea unor scopuri politice." (CROZIER - 1960)

"Terorismul este folosit pentru a crea o atmosfera de disperare sau frica, pentru a slabi increderea populatiei in guvern si in reprezentantii maselor." (LEISER - 1977)

"Terorismul este utilizarea sau amenintarea cu utilizarea violentei politice extreme pentru a provoca frica, teama sau panica in randul unui grup-tinta mult mai numeros decat numarul victimelor imediate." (HEYMAN - 1980)

TERORISMUL NUCLEAR. Impactul potential al terorismului asupra ordinii mondiale devine tot mai evident, datorita proliferarii armelor de nimicire in masa si datorita slabirii, in ultimii ani, a autoritatii organismelor internationale si a factorilor nationali, responsabili ai administratiei de stat in ce priveste controlul activitatilor de producere a unor asemenea arme, precum si al exporturilor de produse strategice. De asemenea, tranzitia in procesul de democratizare a societatii in unele state europene si nu numai, intr-un context politic confuz, dominat de haos, poate favoriza accesul in laboratoare, depozite si la pupitrele de comanda ale armamentelor respective aflate in stare operationala. Toate acestea ofera un teren fertil pentru activitati insurgente.

Gama potentialilor autori de delicte este foarte diversa: de la infractorii de drept comun, pana la luptatorii de gherila, angajatii si fostii luptatori de gherila, nemultumiti de anumite situatii, precum si extremistii politici printre care se pot numara anarhistii, extremistii de stanga si de dreapta, rasistii, separatistii sau, pur si simplu, nebunii propriu-zis. Ei nu au o nationalitate anume si pot aparea in orice tara din lume, indeosebi acolo unde exista un cadru legislativ mai permisiv si o ordine sociala mai liberala.

TERORISMUL POLITIC. Specialistii in domeniu, buni observatori ai fenomenului, au constatat ca, in general, utilizarea sistematica a amenintarii sau violentei in scopuri politice este incadrata in terorism politic. Este o tactica sustinuta de folosirea terorii organizate de catre un stat, o miscare, o fractiune sau de catre un grup restrans de indivizi. Terorismul politic nu este mult diferit de teroarea politica. Aceasta din urma apare sub forma unor actiuni izolate si, de asemenea, sub forma violentei de masa extreme, nediscriminatorie si arbitrara. Teroarea de acest tip nu este nici sistematica, nici organizata si este adesea greu de controlat si creeaza premise favorbile actiunilor teroriste. Potrivit opiniei majoritatii analistilor, terorismul politic poate fi clasificat in trei tipuri: teroarea revolutionara, teroarea ne-revolutionara si teroarea represiva.

TERORISMUL RELIGIOS FUNDAMENTALIST. Problema violentei motivate de convingeri religioase este mai greu de rezolvat acum decat in trecut, din mai multe cauze. Amenintarile cu uciderea ostaticilor sunt perfect credibile. Pentru fundamentalisti, "uciderea necredinciosilor" nu este considerata crima. Reinvierea islamica din ultimele doua decenii a sporit semnificatia politica a islamismului intr-o masura rar intalnita in timpurile moderne. In multe tari musulmane exista un puternic sentiment anti-occidental si, in tari ca Iran, Sudan, Pakistan s-au facut diverse incercari pentru reimpunerea legii islamice stricte. O alta trasatura este intensificarea dusmaniei traditionale intre diversele forte sectare musulmane si in special intre cele doua principale grupuri: sunitii si siitii. Schisma islamismului, intre suniti si siiti, a aparut dupa o revolta din secolul al VII-lea. Convingerea ca participantii la revolta au fost martiri este tema majora a siismului - lupta fortelor binelui (SHIA) impotriva fortelor raului (anti-SHIA). Telul lor este instaurarea unei carmuiri drepte si a dreptatii sociale prin martiriu si protest sub conducerea politica a imamului. Aceasta este principala diferenta politica si juridica intre majoritatea sunita si minoritatea siita.

TERORISMUL TIP "VIGILANTE". Acest tip de terorism este mentionat in literatura adresata specialistilor ca fiind actiuni teroriste intreprinse de un grup de teroristi sau de simpatizanti ai acestora pentru a-i apara pe alti teroristi, ca un paravan protector. A nu se confunda cu actiunile teroriste care conditioneaza eliberarea, din inchisorile autoritatilor, a unor capetenii ale lor.

MIHAIU MARGARIT General de brigada (r) Fost sef al Directiei Informatii Militare

TRAIESTE UN RAZBOI-FANTEZIE SI ESTE CONVINS CA MAI SUNT MULTI CA EL

Actiunile organizatiilor teroriste se bazeaza pe o interpretare subiectiva a realitatii care difera de perceptiile guvernelor si societatilor cu care se confrunta. Unul dintre obiectivele organizatiilor teroriste este sa convinga opinia publica vizata sa priveasca lumea asa cum o privesc ele. Sistemul de convingeri format din imagini, simboluri si mituri dominante contribuie la perceptiile si interpretarile eronate care determina actiuni si sperante. Continutul si originea convingerilor teroristilor influenteaza motivatia si strategia terorista, reactia teroristilor la politica guvernelor respective, precum si consecintele confruntarilor teroriste. Cadrul politic si social in care actioneaza organizatia terorista cuprinde un set de origini care este caracterizat de factori culturali specifici (istoria, traditia, literatura, religia), transmisi membrilor unei societati prin tipare de socializare si ideologii oficiale care sunt insusite in tinerete, in perioada de formare a teroristului si care sunt in mod constient acceptate.

Varsta tipica a unui terorist este de 22-24 de ani. Nu e de mirare ca anumite caracteristici ale psihicului unui terorist sunt deseori atribuite adolescentei. Teroristii simplifica frecvent problemele complexe, reducandu-le la un cliseu alb-negru. Gruparile teroriste sunt puternic intelectualizate, introspective si naive din punct de vedere politic in privinta teoriilor lor. Teroristul traieste un razboi-fantezie, convins ca se bucura de un sprijin larg din partea a numerosi adepti. (Gen. bg. (r) Mihaiu Margarit)

INCERCUITI

Nedorind sa parem catusi de putin specialisti intr-un soi de terorism, ne propunem, in paginile ce urmeaza, sa ne amintim ce am trait si sa evaluam ce vom trai. Nu o spunem noi. Au spus-o altii: lumea s-a schimbat dupa atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001.

Amploarea atentatelor teroriste din ultimii trei ani si campania mondiala declansata de SUA impotriva terorismului au dezvoltat o zdrobitoare notiune a cultului mortii, pe care fiecare il intelege in felul lui. Vinovatii de curmarea vietilor nevinovate il considera o datorie a religiei islamice. Victimele atentatelor il considera o pedeapsa pentru cei care se arunca in aer in locuri aglomerate.

Tot ce misca sau ce nu misca poate fi tinta a terorii. Suntem atacati pretutindeni. Al-qaedanii, care actioneaza in numele convingerilor aberante ale liderilor terorii, au ajuns chiar si in Romania.

Teroristii-kamikaze nu au adus pacea in Teritoriile Palestiniene, ci represalii. Masinile-capcana nu au reusit sa-i faca pe americani si pe aliatii lor sa plece din Irak, ci sa continue ocupatia coalitiei. Cultul mortii este prezent si in Cecenia, unde lupta pentru libertate s-a transformat intr-o continua varsare de sange. "Cultul mortii presupune placerea sadica si suicidul, nu are ratiune si depaseste orice limita", scrie New York Times. A fost declansat la 11 septembrie 2001, in SUA. A urmat in Afganistan. Apoi in Europa, in Asia si in Golf. S-a extins cu repeziciune. Putem spune ca ne-am obisnuit, ceea ce ar insemna ca ar trebui sa fim capabili sa facem fata flagelului.

"Teroristii ii sunt loiali Dumnezeului lor. Sunt onorati sa fie selectati pentru o misiune sinucigasa. Sa intre cu avionul in Pentagon. Sute si mii si-ar dori sa fie ei alesii" - Kevin Hogan, analist american

REVOLTA CELOR NEVINOVATI

"Si cum este pentru ceilalti adepti ai aceleiasi credinte? Acestia nu pot fi decat furiosi. Sunt devastati ca asta se intampla in numele Dumnezeului lor. Ca semenii lor au facut asta si ca ei vor avea de-a face cu ura celor loviti.

Cu ura a milioane de oameni care pur si simplu nu inteleg cum gandeste un terorist, ce inseamna, de fapt, terorismul, teroarea", spune Kevin Hogan analist american

"Cei care practica terorismul isi pierd orice drept ca mesajul lor sa fie inteles. Noi avem dreptate, ei nu. Este pe cat de simplu, pe atat de adevarat." - Rudolph Giuliani, fost primar al New York-ului

PECETEA TERORII - SUMAR (Editie de colectie - 13 septembrie 2004)

Ce este in mintea teroristului

Aceasta este lumea lor

Ochiul dracului tine iadul pe pamant

Predicatorul sfarsitului

Ucenicii groazei

Lovituri de gratie

Cel de-al patrulea Razboi Mondial

Alerta globala

Romani la razboi

Pentru ei primul glont tras e viata

Troc de partid cu Fratii musulmani

Descoperiti in calea terorii