Ce spun pletele despre noi?

„Dacă în România arta imaginii personale e un domeniu încă tânăr, în Marea Britanie e o disciplină asumată. În ultimul număr din Intelligent Life Magazine – ediţia de toamnă, un articol elaborat face o analiză de profunzime asupra mesajelor pe care le transmite podoaba capilară a oamenilor politici londonezi, dar şi o trecere în revistă a «permiselor şi nepermiselor» la acelaşi capitol: «politica versus plete»„, spune Georgiana Stavrositu, care preferă să fie mai mult „un confident al părului, decât un hair stylist!”.

După o ucenicie inspirată, în vecinătatea unor nume cu ecou cărora le poartă un nedisimulat respect (cum ar fi Geta Voinea), Georgiana şi-a lansat în urmă cu trei ani primul studio de creaţie care pune preţ pe coafură, ca formă de expresie a personalităţii. Şi pentru că numărul şi diversitatea clienţilor interesaţi de o astfel de abordare a crescut, recent ea a mai deschis un salon cu acelaşi specific.

Într-adevăr, analiza revistei britanice este foarte... pertinentă: „E posibil ca un cetăţean cu perucă să devină primul-ministru al Marii Britanii? Ar putea un alb cu părul creţ să devină preşedinte al Statelor Unite? A fost vreodată vreo femeie cheală în postura de a fi aleasă pentru vreun post public? Şi mustăţile – ce mai e de zis despre mustăţi? Se vor întoarce ele într-un viitor apropiat în birourile de ţinută? Cer­cetarea arată că răspunsul, dincolo de foarte subtile variaţii pe temă, e nu!”.

La alţii

Cu pretextul unei amuzante îngrijorări despre o abia mijită intenţie de chelie la părul lui David Cameron, cel mai tânăr prim-ministru al Marii Britanii din 1812, Simon Carr, autorul articolului, trece în revistă evoluţia politică a unor personalităţi, simultan cu evoluţia chipului în care şi-au purtat părul de-a lungul timpului. „N-au scăpat de analiza lui Carr nici pletele Prinţului Charles, nici cele ale lui Gerhard Schroder, Hu Jintao sau Silvio Berlusconi – care, pentru a-şi conserva imaginea virilă, a ales să-şi facă implant şi să-şi vopsească ulterior cu consecvenţă podoaba capilară. Aş vrea un Simon Carr şi-n România, el ar înţelege de ce unor clienţi din clasa politică românească le recomand o anumită liniatură şi nu alta, ar înţelege de ce femeilor de afaceri le spun să-şi asculte temperamentul şi să-l lucreze, nu să-l oculteze. Un artist al părului autentic face de fapt te­rapie şi consultanţă cu clienţii lui. În funcţie de ce vor ei să spună celor cu care interacţionează, în funcţie de chipul în care le e devoalată personalitatea, alegem o croma­tică sau alta, o liniatură sau altă”, subliniază Georgiana Stavrositu.

Direcţii

„Într-un fel, formula e amuzantă. Cine-ar fi spus că există aşa ceva?!? Totuşi, în lumea celor pentru care imaginea personală contează, să fii la curent cu astfel de noutăţi e o chestiune capitală”, subliniază Georgiana. „Terapeutul părului” spune că lejeritatea, fluidul şi naturaleţea studiată desenează noile direcţii. Abia culorile sunt cele care valorizează personalitatea sau mesajul de comunicat.

Până la urmă, când timpul e scurt şi n-ai vreme să-i descoperi pe oameni în complexitatea lor, acele prime 30 de secunde în care „ambalajul” posturii, al hainelor, accesoriilor şi părului ţi-i recomandă devin oarecum esenţiale.