Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Senatorii liberali și-au sabotat propriul coleg, abținându-se de la votul pentru adoptarea unui proiect de lege inițiat de către deputatul PNL Sebastian Burduja, care vizează instituirea Ordinului Meritului pentru Energie. Legea dorea implementarea unor astfel de decorații „pentru contribuții excepționale la dezvoltarea și securitatea sectorului energetic național”. Unul dintre motivele pentru care proiectul a fost picat rezidă din motivarea avizului negativ al CES, potrivit căruia legea prevede sintagme precum „patriotism energetic”, „fulgerul lui Prometeu”, „forța vitală a energiei naționale” sau „dăruirea energiei către umanitate”, sintagme considerate ca fiind ridicole. Proiectul se află, în prezent, la Camera Deputaților, care este for decizional.
Deputatul PNL Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a înaintat, la data de 23 decembrie 2025, în Parlamentul României un proiect de lege pentru instituirea Ordinului Meritul pentru Energie, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României.
Conform acestui proiect, se instituie Ordinul Meritul pentru Energie, care face parte din categoria de decorații civile pe domenii de activitate. Ordinul Meritul pentru Energie se va acorda cetățenilor români și străini, precum și unităților economice, instituțiilor sau altor organizații din țară și din străinătate „pentru contribuții excepționale la dezvoltarea și securitatea sectorului energetic național”.
Actul normativ prevede că „scopul acestui ordin este de a onora meritele deosebite în asigurarea producției, transportului, distribuției și furnizării de energie vitală pentru stabilitatea economică și socială și de a promova un patriotism energetic, manifestat prin susținerea proiectelor strategice ce consolidează independența energetică a României”.
Concret, se recompensează, de asemenea, „inovația tehnologică, modernizarea infrastructurilor energetice și managementul sustenabil al resurselor naționale, cu impact semnificativ la nivel local, regional, național sau internațional”.
Însemnul decorației stilizează fulgerul lui Prometeu
Mai departe, același proiect de lege inițiat de Sebastian Burduja mai prevede faptul că Ordinul Meritul pentru Energie se poate acorda, în mod excepțional, unităților și instituțiilor care funcționează în subordinea și în coordonarea Ministerului Energiei, a ministerelor de resort sau sub autoritatea acestora, instituțiilor autonome centrale, regiilor autonome, precum și societăților comerciale cu capital de stat, cu capital mixt sau cu capital privat.
Ca descriere, Ordinul se prezintă sub două forme, conform inițiativei legislative în discuție, cu valoare ierarhică egală. Este vorba despre însemn și despre rozetă.
Astfel, însemnul va avea forma stilizată a fulgerului lui Prometeu, „simbol al puterii creatoare și al dăruirii energiei către umanitate”. El va fi confecționat din argint aurit și emailat în nuanțe solare. El va purta în centru un medalion circular pe care va fi aplicată Stema României. De asemenea, medalionul va purta pe revers deviza „Amor patriae energiae” și numele ordinului.
Costurile, suportate de Administrația Prezidențială
Legea mai prevede că Ordinul Național pentru Energie va putea fi conferit de către președintele României, prin decret, în baza propunerilor de decorare individuală făcute de către ministrul Energiei, dar și de către miniștrii și conducătorii instituțiilor și organizațiilor centrale autonome de resort pentru persoanele din domeniul lor de activitate.
De asemenea, președintele României va putea, potrivit aceluiași text legislativ propus, să confere Ordinul Meritul pentru Energie și din proprie inițiativă, în proporție de 1% din numărul total stabilit prin lege, pentru fiecare grad.
Ordinul Meritul pentru Energie va fi limitat la maximum 6.000 de membri și cuprinde patru grade: Mare Ofițer, Comandor, Ofițer și Cavaler. Legea lui Burduja stabilește că Ziua Ordinului Meritul pentru Energie se va sărbători la data de 20 iulie a fiecărui an, cu ocazia Zilei Energeticianului.
Nu în ultimul rând, sumele necesare confecționării însemnelor, rozetelor, brevetelor și cutiilor decorative vor fi asigurate din bugetul aprobat anual al Administrației Prezidențiale.
CES, oripilat de termenele utilizate de inițiator
Atât legea, cât și anumite formulări din cadrul articolelor actului normativ au picat „greu” membrilor Consiliului Economic și Social (CES), care au decis să avizeze negativ proiectul de lege al lui Sebastian Burduja.
În aviz, se menționează că propunerea încalcă principiul sobrietății și neutralității sistemului național de decorații. „Decorațiile statului român sunt, prin definiție, instrumente sibolice rare, care consacră valori generale și merite excepționale, nu politici publice sectoriale conjuncturale”, arată CES, care adaugă că „Meritul pentru Energie, așa cum este construit, nu onorează un serviciu adus statului în sens constituțional, ci un domeniu administrativ concret, cu actori economici, proiecte, investiții, contracte și interese comerciale masive, fapt ce mută decorația din sfera onoarei publice în cea a legitimării politice și economice”.
Potrivit CES, utilizarea de sintagme precum „patriotism energetic”, „fulgerul lui Prometeu”, „forța vitală a energiei naționale” sau „dăruirea energiei către umanitate” „țin mai degrabă de un discurs mitologic și pragmatic, și nu de un limbaj normativ. O lege care descrie simbolistica heraldică într-un registru poetic riscă ridicolul instituțional și compromite grav autoritatea actului normativ. În sistemele mature, descrierea artistică a însemnelor este tehnică, seacă și strict funcțională”.
Liberalii s-au abținut. USR a votat cot la cot cu PSD și AUR
Propunerea legislativă în discuție este susținută, în tabelul de semnături, de 38 de senatori și deputați de la PSD, PNL și UDMR. Inițial, legea a intrat în dezbaterea Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată. Aici, Comisia Juridică, Comisia pentru Energie și Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională au înaintat Plenului un raport comun de respingere.
La data de 7 aprilie 2026, legea a intrat la vot în Plenul Senatului, unde a fost respinsă, 77 de senatori au votat pentru adoptarea raportului de respingere și pentru picarea proiectului de lege. Nu a existat nici măcar un singur vot pentru adoptarea proiectului de lege și pentru respingerea raportului negativ. În schimb, au fost 19 abțineri. 11 dintre senatorii care s-au abținut au fost de la PNL (toți liberalii prezenți în sală). Alți șase au fost de la UDMR. USR și PSD împreună cu AUR și PACE au votat pentru adoptarea raportului negativ și împotriva adoptării proiectului de lege inițiat de Sebastian Burduja.
La data de 14 aprilie 2026, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Aici, Comisia pentru Industrii și Servicii, Comisia pentru Cultură și Comisia Juridică trebuie să depună raportul final până la data de 5 mai 2026.
Citește pe Antena3.ro
