x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceauşescu avea bona unguroaică la copii

0
Autor: Cristina Diac 25 Ian 2011 - 18:12
Ceauşescu avea bona unguroaică la copii
Vezi galeria foto


În cei 93 de ani scurşi de la naşterea „tovarăşului”, de multe adjective a fost stoarsă limba română, şi poate că va mai fi şi de-acum înainte, în efortul de-al caracteriza pe Nicolae Ceauşescu. Când de rău, când de mai bine, de „viaţa şi opera tovarăşului” s-a tras până la plictis. Cserey Ilona din satul Estelnic, judeţul Covasna, n-a ştiut mai nimic din toate câte s-au vorbit în timp despre el. A rămas surdă şi pentru linguşeli, şi pentru ocări, dar neclintită în convingerea-i că Ceauşescu „era un om cumsecade”. După 21 de ani de la moartea lui încep să apară şi mărturii ale unor oameni care şi-l amintesc într-o lumină precumpănitor pozitivă.

Cserey Ilona, Iluş Néni pentru cunoscuţi, a lucrat aproape cinci ani în casa pe-atunci tinerei perechi Nicolae şi Elena Ceauşescu. Faţă de ce lăsase în satul natal, la Bucureşti i s-a părut raiul de pământ:  casă, masă, haine frumoase, pachete cu alimente pentru familia necăjită şi puţinii bani primiţi ca salariu erau mai mult decât putea visa. Şi Ceauşescu era mai tânăr, iar dacă unele lucruri vor fi anticipat persoana dificilă care avea să devină, tânăra Iluş nu a băgat de seamă. În ochii adolescentei venite din Ardeal, „domnul” unde-a slujit părea întruchiparea amabilităţii şi a generozităţii. Aşa i-a rămas în minte Ceauşescu până la capătul vieţii.

Gonită din sat de lipsuri, la Bucureşti toate i se păreau frumoase şi parcă mai simple decât la ea acasă. Urmările războiului şi mai cu seamă seceta din 1946 au mânat de prin satele lor mulţi tineri şi tinere, în căutare de lucru. În „era nouă” ce se promitea pe-atunci, multe s-au schimbat, dar altele-au rămas aidoma vremurilor hulite prin gazete. Bunăoară tradiţia slujnicei unguroaice pare a se fi perpetuat şi la noua „aristocraţie roşie”. Fetele din secuime găseau relativ uşor de lucru, în casele noilor „domni”. Aşa a ajuns în Capitală şi Iluş, pe-atunci o copilă de 15 ani. A mers la o cunoştinţă, vecină din sat angajată deja ca bucătăreasă în casa Ceauşeştilor, să întrebe dacă nu s-ar găsi ceva şi pentru ea. „Doamna Ceauşescu”, pe-atunci tânără soţie şi mamă, a plăcut-o pe copilă. „A spus doamna Ceauşescu «rămâni aici, la noi, dacă ştii să faci mâncare. Era mai bine, totuşi, decât să stăm aici, acasă, a fost sărăcie aici. După o lună mi-a plătit bani, era mai bine, totuşi. Acolo era o casă mare, când m-am dus am stat pe strada Londra, apoi ne-am mutat în strada Herăstrău nr. 32”.

De obicei, fetele din secuime veneau la Bucureşti toamna şi plecau primăvara, când muncile câmpului le rechemau alături de familie. Tânăra Iluş, Ileana, pe româneşte, a rămas cu familia Ceauşescu cinci ani. Oprită să ajute la bucătărie şi la treburile casei, a ajuns să le poarte de grijă întâi lui Valentin, apoi Zoiei, întâii născuţi ai lui Nicolae şi Elena Ceauşescu. Când s-a întors la Estelnic, Nicu nu se născuse încă. În primii ani, mamă le-a fost mai mult Iluş decât „doamna Ceauşescu”, a povestit tânăra viitorului soţ. Lucrau amândoi, plecau dimineaţa şi veneau către seară, Ceauşescu era atunci „ministru de agricultură, apoi s-a făcut şi mai mare”. Era un tată bun, ţinea la copii dar nu petrecea multă vreme cu ei, fiind mai mult plecat. Copiii stăteau mai mult cu Ilona şi cu bunica din partea mamei.

Obişnuit s-o vadă mereu prin preajmă, Valentin nu mergea nicăieri fără Iluş, deşiră Gabor Baci firul poveştilor. Pe cât de liniştit la maturitate, întâiul născut al viitorului şef de stat a fost în copilărie o mică pacoste. Multe emoţii şi prilejuri de spaimă i-a dat fetei din Ardeal. „Se băga în toate, fugea, nu stătea locului o clipă”, a povestit Iluş Néni secvenţe din copilăria celui mai discret copil al cuplului Ceauşescu. „Când îl scoteam la plimbare, fugea, era aşa iute, m-am temut, ce mă fac dacă îl loveşte o maşină? Până am spus la doamna că nu mai merg cu el pe stradă. La grădiniţă îl duceam cu maşina”. Spaimele tinerei nu erau lipsite de temei, aveau s-o dovedescă un incident ce-ar fi putut avea urmări tragice. „Peste drum de casă stătea o altă familie, unde lucra tot o fată de la noi, a povestit un episod ce i-a rămas întipărit în memorie. Valentin se ducea acolo. Fata a spălat ceva, a lăsat pe jos ligheanele cu apă fierbinte, el s-a dus şi a căzut în apă. Fata a început să ţipe «Vină, Iluş!», când l-am scos, era tot opărit, tot s-a ars. Aşa de tare m-am speriat, am început să plâng, nu ştiam ce să fac. Am dat telefon la părinţi, au venit imediat acasă, m-au întrebat «Ce-aţi făcut la copil?». L-au dus imediat la spital. Eu am aşteptat acasă, stăteam şi plângeam, am vrut să plec, nu voiam să mă ducă la Miliţie... După un timp a venit domnul Ceauşescu, mi-a spus «Iluş, te rog să mergi cu mine la spital, copilul plânge, nu vrea să stea fără tine». Am mers, am stat cu el două-trei săptămâni, până s-a vindecat”.

Incidentul nu a avut nici un fel de consecinţă. Familia Ceauşescu s-a purtat frumos cu ea, nu au certat-o niciodată, a povestit Iluş Néni. Puţin deprinsă cu amabilităţile, tânăra a rămas impresionată pentru că ori de câte ori cerea câte ceva, Ceauşescu îi spunea „te rog”. N-avea pretenţii mari, iar în timp Ilona i-a învăţat cerinţele şi îl servea fără prea multe cuvinte.

În plus, le-a rămas recunoscătoare pentru ajutorul dat familiei ei rămasă în sat. „A venit şi mama odată la Bucureşti, cu o prietenă de-a ei, a venit la mine. Nu a trebuit să cumpere nimic, când a plecat mi-a dat voie să o duc la gară cu maşina, ei i-au plătit şi biletul de tren şi i-au dat toate de mâncare, nu aveau aici, acasă, era sărăcie...”.

Totuşi, să părăsească Bucureştiul de una singură pentru a merge la rude în Ardeal, nu i s-a permis. Liber avea doar câteva ore, sâmbăta după-amiază, timp care nu ajungea decât, cel mult, pentru o plimbare în parcul Cişmigiu, împreună cu alte unguroaice venite în Capitală pentru acelaşi lucru. De lacrimile fetei dornice să-şi revadă familia s-a înduplecat până la urmă mama Elenei. „Am plâns mult la mama doamnei Ceauşescu, rememora Iluş Néni, am spus că trebuie să merg acasă, că mama e bolnavă. M-a ascultat şi mi-a spus «bine, când vine maşina neagră, să ştii că o să mergi la Estelnic»”. La sfârşit de săptămână soţii Ceauşescu, mama Elenei, copiii şi doica Iluş mergeau la Predeal „cu maşina neagră”. Rugat de soacră, Ceauşescu a admis să o ducă pe Iluş într-o scurtă vizită la părinţi. „Au mers cu mine, ei doi şi şoferul, până la mine în sat. La Târgu Secuiesc s-au interesat la Sfatul Popular, au întrebat să nu fie ceva boală, periculoasă pentru copii. Cei mici rămăseseră la Predeal, cu bunica”. Soţii Ceauşescu au petrecut câteva ore în satul Estelnic şi au văzut cum trăieşte familia tinerei. Care s-a bucurat şi de vizită,  şi de pachetul cu alimente primit cu acel prilej.

Cserey Gabor, viitorul soţ al Ilonei, pe atunci militar în trupele Ministerului de Interne, îşi aminteşte un alt moment de generozitate al soţilor Ceauşescu, rămaşi în memoria cunoscuţilor mai degrabă ca oameni strânşi la pungă. Iluş a cerut voie să meargă la înmormântarea unei verişoare, mamă a trei copii mici. Impresionaţi de lacrimile tinerei lor angajate, Nicolae şi Elena au adus-o în sat. Prezent la funeralii, Ceauşescu a dat fiecărui copil câte o sută de lei, iar văduvului – dublu. În total, spune Gabor Baci, „domnii” de la Bucureşti au însoţit-o pe Iluş la Estelnic de trei sau patru ori, de fiecare dată în vizite scurte, de câteva ceasuri.

Soţul Ilonei Cserey a avut şi el ocazia să îi cunoască pe cei doi Ceauşeşti. Ca soldat, a ajuns şi pe la Bucureşti. Îşi vizita logodnica ori de câte ori îi permitea programul. Într-una din dăţi, stăpânul casei l-a invitat la un pahar şi i-a făcut oferta de-a rămâne în Capitală şi după terminarea stagiului militar. „Mie mi-a fost teamă să rămân, explică Gabor Baci raţiunile alegerii de-a se întoarce în sat, am văzut eu că la miniştri le trece vremea repede, dacă el nu mai era ministru, eu rămâneam fără lucru. Apoi, totul era păzit acolo, şi vila, şi ei, totul, mi-am zis că dacă intru la jug, nu mai scap. După trei ani şi trei luni mi-am spus că e destul cât am purtat arma, şi e vremea să mă întorc acasă. Voiam să fiu liber. Ceauşescu nu a fost liber niciodată, el a fost mereu păzit, întâi la închisoare, apoi ca preşedinte, tot păzit a fost, chiar şi când a ajuns «domn»”. Gabor Baci nu regretă alegerea făcută. „Am apucat 86 de ani, dar nu am fost niciodată pedepsit”.

În 1951 Gabor a isprăvit cu armata şi şi-a spus că a sosit vremea să se aşeze la casa lui, în Ardeal. Între slujba de la Bucureşti şi căsătoria cu Gabor, Iluş a ales-o pe cea din urmă. Se obişnuise la Bucureşti, îi plăcea să aibă grijă de Valentin şi de Zoia, însă argumentele logodnicului au fost mai puternice. Familia Ceauşescu a rugat-o să rămână. „Domnul Ceauşescu m-a întrebat «Iluş, de ce mergi acasă, ce o să faci acolo?», spunea el. Ce să facem? Muncim... Ce fac părinţii cu pământul? De-aia m-am întors. Ce să fac? N-am avut ce să fac. Era mai bine acolo, decât aici, acasă. Tot muncă, muncă.... Acolo era bine, era curat, dar ce să facem?”

Înapoiaţi în satul Estelnic, Gabor şi Ilona au dus mai departe viaţa dintotdeauna aspră a ţăranului. Luaţi cu grijile de zi cu zi, prea puţin au urmărit evoluţia „domnilor” de la Bucureşti, iar undele seismice ale marii istorii nu au răzbătut în gospodăria lor din judeţul Covasna. Din când în când, vecinii mai aduceau în glumă vorba de „prietenul vostru, Ceauşescu”. Nu l-au mai revăzut niciodată, dar a rămas neclintită în credinţa că el a rămas de-a pururi „un om cumsecade”, care spune „te rog” şi se poartă frumos. La Revoluţie a plâns, întrebându-se „ce rău a făcut el la Estelnic?”
Soţii Cserey nu au avut copii. Poate şi din acest motiv Iluş şi-a amintit mereu cu drag de Valentin, şi a nădăjduit până în ceasul din urmă că într-o zi el o să-şi facă timp să vină la Estelnic.


„Îşi dorea foarte mult să-l mai vadă o dată pe Valentin”, confirmă Kerekeş Zoltan, funcţionar la primăria din satul Cernat, judeţul Covasna, şi ziarist amator în timpul liber. Cu o cameră de luat vederi, cutreieră satele din judeţ în căutare de subiecte. „E o pasiune, filmez ce mi se pare interesant, ne explică el ce-l mână afară din tihna casei. În anii 90, când am început, mergeam să văd vedete, persoane publice. Pe atunci veneau mulţi din Ungaria – cântăreţi, politicieni, eram curios să îi văd de aproape, să îi aud vorbind, să ştiu că i-am filmat şi eu. După o vreme nu mi s-a mai părut aşa interesant. Am început atunci să mă interesez de alt fel de oameni. Caut, de pildă, bătrâni de prin sate – ultimul cojocar, ultimul cioplitor de porţi secuieşti, în general ultimul practicant al unei meserii ce se stinge odată cu el. Am fost cu un prieten pasionat de clopote de biserică prin mai multe sate. El e pasionat, le ştie de când datează, ce are fiecare mai deosebit, din ce a fost făcut, unde. Le-am filmat, le-am înregistrat şi sunetul, după ce mi-a atras el atenţia parcă într-adevăr, fiecare clopot are un sunet al lui. Aşa am ajuns şi la Iluş Néni, în satul Estelnic”. Unele materiale video lucrate de Kerekes Zoltan au fost preluate de posturi de televiziune, locale şi centrale, din România şi din Ungaria. Datorită curiozităţii şi inspiraţiei sale, figura senină a lui Iluş Néni a rămas imprimată nu doar în amintire.
Citeşte mai multe despre:   nicolae ceausescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c
Serviciul de email marketing furnizat de